Într-un moment în care tot mai mulți elevi folosesc deja instrumente de inteligență artificială generativă, adesea înainte ca școala să fie pregătită să îi îndrume, un raport comandat de UNESCO propune o discuție necesară: de la ce vârstă este potrivită utilizarea acestor tehnologii în educație și cum pot fi evitate riscurile pentru copiii mai mici. Documentul, publicat în 2026 în marja conferinței „Digital Learning Week – Education in the age of AI” de la Paris, a fost realizat de cercetătoarele Sonia Livingstone, Kim R. Sylwander, Sandra El Gemayel și Ayça Atabey și nu reprezintă o poziție oficială a organizației, ci un instrument de sprijin pentru elaborarea politicilor educaționale.
Cât de răspândită este deja inteligența artificială în viața copiilor
Potrivit datelor citate în raport, 72% dintre copiii europeni cu vârste între 9 și 17 ani folosesc deja inteligență artificială generativă, cel mai frecvent pentru activități legate de școală. În Statele Unite, procentul ajunge la 86% pentru aceeași categorie de vârstă. Copiii recurg la aceste instrumente pentru învățare, documentare, creație de conținut, joacă, dar și pentru sfaturi legate de emoții sau sănătate, iar tehnologia ajunge la ei adesea fără o alegere conștientă, fiind integrată în motoare de căutare, aplicații și platforme educaționale.
Autorii raportului avertizează că multe dintre instrumentele actuale, inclusiv unele folosite pe scară largă în educație, sunt probabil nepotrivite pentru copiii sub 13 ani, iar unele ar putea fi nepotrivite pentru orice vârstă. Printre riscurile identificate se numără transferul unei părți din efortul cognitiv către tehnologie, afectarea gândirii critice, problemele legate de protecția datelor și riscurile emoționale asociate sistemelor conversaționale care simulează relații umane.
Patru abordări diferite, patru filosofii educaționale
Raportul prezintă modul în care diferite state au decis să regleze accesul copiilor la AI în școli. Norvegia a ales, din vara anului 2026, una dintre cele mai prudente abordări: interzice utilizarea AI pentru învățare în clasele I-VII, pentru a proteja formarea competențelor fundamentale, permițând-o gradual, sub supraveghere, la gimnaziu și liceu.
China separă învățarea despre inteligența artificială de folosirea ei efectivă: elevii mici înțeleg conceptul de AI, dar nu au voie să o utilizeze pentru teme, în timp ce la liceu pot studia principiile tehnice și programarea. Emiratele Arabe Unite au optat pentru o integrare timpurie, de la grădiniță, dar diferențiată pe niveluri de vârstă, de la joc și explorare vizuală până la proiectarea unor sisteme AI la adolescență. India a anunțat, la rândul ei, introducerea AI și a gândirii computaționale începând din clasa a III-a, cu module dedicate în gimnaziu și liceu.
O regulă simplă pentru școli: fără dovezi, fără implementare
Autorii nu recomandă copierea vreunui model, ci propun un principiu de decizie: dacă nu există dovezi independente că un instrument AI aduce beneficii educaționale reale copiilor de o anumită vârstă, acesta nu ar trebui introdus în școală. Dacă dovezile există, urmează verificări suplimentare privind protecția datelor, siguranța emoțională, testarea culturală și lingvistică, precum și consultarea profesorilor, părinților și elevilor.
O condiție esențială este ca tehnologia să sprijine relația dintre profesor și elev, nu să o înlocuiască. Raportul atrage atenția că multe programe școlare de AI evaluate până acum nu au fost testate independent prin rezultatele obținute de elevi și se concentrează mai mult pe cunoștințe tehnice decât pe gândirea critică și etică necesară într-o lume în care AI devine tot mai prezentă.
Situația din România
În prezent, România nu are un cadru național care să stabilească pentru școli și profesori vârstele și condițiile în care elevii pot folosi instrumente de inteligență artificială generativă la clasă, pentru teme sau în evaluare. Nu există o diferențiere pe categorii de vârstă, precum modelele norvegian sau chinez, și nici o procedură prin care școlile să evalueze, înainte de utilizare, dacă un instrument AI este potrivit pentru elevii cărora le este destinat. Raportul UNESCO poate reprezenta un punct de reflecție util pentru viitoarele decizii educaționale din țară.
Întrebări frecvente despre Inteligență Artificială În Educație
1. De la ce vârstă recomandă raportul UNESCO utilizarea AI la școală?
Raportul nu stabilește o vârstă universală, ci arată că multe instrumente actuale sunt probabil nepotrivite pentru copiii sub 13 ani și recomandă o abordare graduală, cu protecții mai puternice pentru copiii mici.
2. Cum diferă abordarea Norvegiei de cea a Emiratelor Arabe Unite?
Norvegia interzice folosirea AI pentru învățare în clasele I-VII, în timp ce Emiratele Arabe Unite introduc AI încă de la grădiniță, dar cu conținut adaptat fiecărei vârste.
3. Există reguli naționale în România privind utilizarea AI de către elevi?
Nu. România nu are un cadru național care să stabilească vârstele și condițiile în care elevii pot folosi instrumente de inteligență artificială la clasă.
Sursă foto - NMK-Studio, Andrii Iemelianenko / Shutterstock
Pasiunile mele eterne sunt scrisul, cititul și comunicarea. Îmi place să mă exprim prin scris la fel de mult cum îmi place să am o discuție reală, autentică cu cineva. Mă bazez pe emoții în orice domeniu aș activa și cred...
Elev din Sibiu a scris singur un proiect și a obținut 10.000 de euro pentru copii din medii vulnerabile
PISA 2025: elevii care nu folosesc deloc AI obțin cele mai bune rezultate la Științe
Rezultatele PISA 2025 arată cea mai slabă performanță a României din ultimul deceniu
România merge la Cupa Mondială de Padel cu două echipe naționale alese la Brașov