S-a intamplat ieri. Este vorba despre Jacqui Banaszynski, o jurnalista americana care a castigat echivalentul Oscarului in Jurnalism, in anul 1988, cu un articol despre un cuplu de homosexuali bolnavi de SIDA.

Intr-un moment in care ne punem astfel de intrebari: De ce sunt inca "subrede" democratia si libertatea mass-mediei din Romania?, vreau sa va relatez despre prelegerea pe care a tinut-o jurnalista Jacqui Banaszynski. Cred ca asta ne lipseste noua si publicului nostru in Romania: lipsa de repere si modele semnificative. Avem nevoie de profesionisti indiferent de domeniul despre care vorbim! De oameni care sa transmita pasiune pentru ceea ce fac!

Iar intalnirea cu Jacqui Banaszynski a fost o intalnire cu o profesionista. Ma gandeam cat de mult ma va inspira aceasta personalitate si ca probabil, in cateva ore voi acumula mai multe cunostinte si inspiratie, decat in ultimele cateva luni. Exact asa s-a intamplat. Vreau sa va impartasesc intr-un articol ce poate a capatat nunante de comentariu, putin din ceea ce transmite aceasta femeie care se auto-declara si feminista.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice. Acestea sunt cele 2 zodii puternic influențate de Eclipsa de Soare de pe 20 aprilie: Au o întâlnire specială cu propriul destin! Test de iubire: Unde îți vei întâlni sufletul pereche în funcție de zodia ta? Testul Iubirii: Ce dragoste cosmică trăiești ACUM?

“In momentul in care am crescut eu, drepturile femeilor nu prea existau, ceea ce imi limita visurile si aspiratiile. Am vrut sa devin sportiva, sa joc baseball, dar nu aveam clasa de sport pentru fete la liceul meu. Apoi, mi-am dorit sa devin pilot, eram foarte indragostita de zbor. Dar in acea perioada, femeilor nu le era permis sa devina piloti; apoi, cand eram in liceu am vrut sa devin stewardesa. Dar eram prea inalta. Trebuia sa ai anumite dimensiuni standard ca sa fii acceptata in postura de insotitoare de zbor. Mi-am dorit sa devin si arhitect pentru ca imi placea sa desenez, sa schitez cladiri, sa imi imaginez incaperi, dar la mine in liceu nu existau cursuri de arhitectura. Totusi! Liceul meu scotea un ziar al comunitatii. Asa ca… nu m-au lasat sa devin sportiva, nu m-au lasat sa devin pilot sau arhitecta, eu am ales sa fac parte din redactia ziarului; sa devii jurnalist era mult mai provocator decat sa devii educatoare sau asistenta, ceea ce puteai sa faci ca femeie, in timpul acela”, a povestit jurnalista americana. De atunci, a devenit faimoasa in aceasta lume a stirilor, a povestilor despre oameni si poate si a presiunilor de tot felul, carora trebuie sa le faci fata… Probabil ca povestea ei este similara multor femei de exceptie care au trait in acea perioada si care simteau provocarea incredibila de a depasi limitele impuse de societate.

Jacqui, asemeni multor altor personalitati degaja in jurul ei o energie impozanta, are fluiditate si siguranta in discurs. In jurul ei eram cateva zeci de jurnalisti care ii savuram cuvintele si relatarile desprea ea insasi, despre profesia ei. La cei 76 de ani ai sai (parea mult mai tanara, dar nu stiu daca lasa impresia asta datorita aspectului fizic sau pur si simplu asta se datoreaza felului sau de a fi), Jacqui vorbea ca o indragostita. Ca un om inamorat fara cale de intoarcere de meseria ei… aceea de jurnalista.


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri