Un profesor de istorie pledează pentru cunoaștere, nu pentru „profesiile viitorului”

Ideea corelării educației cu cerințele pieței muncii a devenit un laitmotiv al discuțiilor despre școală. La prima vedere, pare firesc: sistemul de învățământ ar trebui să pregătească elevii pentru viitor, să le arate de timpuriu ce meserii vor practica și ce materii le sunt cu adevărat utile. Andrei Avram, profesor de istorie la Colegiul Național „Sfântul Sava” din București, propune însă o privire diferită asupra acestei obsesii, într-un op-ed în care argumentează că o astfel de abordare poate face mai mult rău decât bine.

De ce anticiparea viitorului nu poate fi misiunea principală a școlii

Autorul atrage atenția asupra unui paradox: se cere școlii să pregătească elevii pentru profesii care, recunoaștem noi înșine, nici nu există încă. Cerându-i unui adolescent să știe ce va practica peste 10 sau 15 ani, riscăm să-i transferăm propriile noastre anxietăți de adulți, transformându-l într-un „mic adult” grăbit să se încadreze într-un tipar.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.

Titluri remarcabile pentru un decembrie memorabil în 5 bestsellere

Șase lecturi de top care îți dau fiori de Halloween

Singurul Van Gogh din România este expus în premieră la Art Safari New Museum, din 9 mai

Potrivit lui Andrei Avram, capacitatea reală de adaptare la o lume în schimbare nu se formează prin restrângerea educației la un set strict de deprinderi profesionale, ci prin contactul cu domenii diverse ale cunoașterii. O cultură generală solidă, susține el, este cea care oferă tinerilor instrumentele necesare pentru a înțelege lumea prezentă și a se adapta ulterior celei viitoare.

Cunoașterea, o valoare care nu depinde de fluctuațiile pieței

Un alt argument central al textului este acela că, spre deosebire de resursele materiale, supuse de-a lungul istoriei schimbărilor politice și economice, cunoașterea rămâne o valoare perenă. Odată dobândită, ea nu își pierde relevanța odată cu fluctuațiile economice sau sociale.

Autorul face trimitere la conceptul „lebedelor negre” al lui Nassim Nicholas Taleb, pentru a sublinia limitele oricărei încercări de a anticipa cu precizie viitorul. Lumea de azi, argumentează el, este rezultatul unei cunoașteri cumulative, construite treptat prin păstrarea soluțiilor care s-au dovedit viabile de-a lungul timpului.

Brian Cox și „Emergence”: evenimentul care transformă știința în spectacol global

De ce ne naștem într-o anumită țară sau într-un anumit loc? Posibile explicații spirituale. Punctul Vieții poate fi mutat!

Profesorul Ștefania Costea a adus limba română la Cambridge. Cursul este tot mai căutat de studenții străini

Concluzia op-ed-ului este una limpede: misiunea școlii nu este să pregătească elevii pentru înregimentarea într-o piață a muncii ipotetică, ci să formeze oameni capabili să gândească independent, pregătiți să-și găsească locul într-un viitor pe care nimeni nu-l poate anticipa cu certitudine. Tinerii, subliniază autorul, au nevoie și de stabilitate, de valori constante și de bucuria autentică a cunoașterii, nu doar de presiunea permanentă a unui viitor incert.

Profesorul de istorie Andrei Avram propune, într-un op-ed, o pledoarie pentru cultura generală și bucuria cunoașterii, în contrast cu presiunea de a pregăti elevii pentru „profesiile viitorului” încă din școală.

Întrebări frecvente despre Educație

1. Care este ideea centrală a op-ed-ului?

Autorul susține că școala nu ar trebui să se concentreze exclusiv pe pregătirea elevilor pentru profesii viitoare incerte, ci pe formarea unei culturi generale solide și a gândirii independente.

Prohodul Maicii Domnului: taina slujbei din seara de 14 august. La ce oră se cântă și ce semnificație au cele 188 de strofe 7 recomandări de cărți scrise de autori români, apărute anul trecut, care au devenit bestseller Nadia Comăneci, dictatura și unul dintre cele mai premiate filme ale anului: ”Agentul secret”

2. Cine este autorul textului?

Andrei Avram, profesor de istorie, doctor în istorie al Universității din București, profesor titular la Colegiul Național „Sfântul Sava” și profesor colaborator la Complexul Educațional Laude Reut.

3. Ce rol are cunoașterea, potrivit autorului?

Cunoașterea este prezentată ca o valoare perenă, care nu își pierde relevanța odată cu schimbările economice sau sociale, spre deosebire de alte resurse.

Universitatea din București o felicită pe Alexandra Căpitănescu după succesul de la Eurovision: Ați adus României un rezultat...

Au mers până în Veneția pentru un film de doar 3 minute și au dat lovitura! Povestea elevilor români care au cucerit juriul

CampioMATE, mișcarea națională care atrage copiii în jocul matematicii, anunță câștigătorii Ediției 2026

Garbo

Ultima actualizare: 14 August 2026 @ 03:08

• 
• 

Mai multe despre Garbo