ghid pentru o viaţă împlinită
Info
x
info
 
 


Info
x
info
 
 

Cum sa-mi pastrez familia

Voteaza
*****Scor: 5 din 0 voturi
 

Sotul meu are o relatie cu o colega de serviciu. El declara ca este doar o buna prietena. La inceput venea tarziu acasa, acum a inceput sa vina relativ devreme. La inceput a recunoscut ca are o relatie cu ea, acum neaga. Ies impreuna in special sambata, dar noaptea (dupa 12) vine acasa. Cand i-am cerut sa se mute la ea si sa ne lase in pace nu a acceptat, spune ca nu poate sa-si paraseasca copii (8 ani respectiv 13), ca din toate experientele si-a dat seama ca nu poate trai fara ei.
In relatia noastra alterneaza perioadele in care ne intelegem relativ OK (vine acasa devreme, comunicam, facem sex) cu perioade in care uneori fara motiv, alte ori dupa o certa intervin perioade in care parca ma uraste. O suna, vorbeste cu ea, ii spune tot ce se intampla in casa.
Ii povesteste tot ce fac si ii cere sfatul, se comporta ca un copil care merge la mama sa se planga.
Rudele lui au incercat sa discute cu ea, ea declara ca se iubesc, ca el a ajutat- sa treaca peste perioada dificila a divortului, dar ca lasa timpul sa spuna daca relatia lor are un viitor sau nu. De fapt in noiembrie el s-a mutat la ea, a incercat sa stea o zi la ea, o zi acasa, dar dupa o saptamana a renuntat. Motivul declarat de dragul copiilor.
As vrea un sfat, cum sa ma mai comport cu el?
Ce sa fac, ca afara din casa nu pot sa-l dau. Copiii sufera, vor sa ne impacam, eu inca il mai iubesc si inca mai vreau sa-l fac sa se intoarca la noi.
  citeaza   raspunde

doua picioare de broasca descantate dimineata, inainte de rasaritul soarelui - musai vinerea- i le bagi sub perna. in 2 sapatamani o lasa pe aia insarcinata si se intoarce acasa .ca tu il primesti orice ar face. nu?
  citeaza   raspunde

  citeaza   raspunde

yania, noi radem dar fata asta vrea un sfat. eu as spune sa-l ia frumos de rever si sa-l intrebe hotarat: "oi, da tu chiar iti bati joc de mine?" . daca e mai pirpirie, cu vreo 2 sute de euro gaseste un binevoitor din ala abia iesit din puscarie , care sa-l ia la interogatoriu . macar asa, o leaca. sa vada si el cum e cand nu ai raspunsuri si cand te perpelesti
  citeaza   raspunde

De la: dantic, la data 2010-03-07 21:48:36Sotul meu are o relatie cu o colega de serviciu. El declara ca este doar o buna prietena. La inceput venea tarziu acasa, acum a inceput sa vina relativ devreme. La inceput a recunoscut ca are o relatie cu ea, acum neaga. Ies impreuna in special sambata, dar noaptea (dupa 12) vine acasa. Cand i-am cerut sa se mute la ea si sa ne lase in pace nu a acceptat, spune ca nu poate sa-si paraseasca copii (8 ani respectiv 13), ca din toate experientele si-a dat seama ca nu poate trai fara ei.
In relatia noastra alterneaza perioadele in care ne intelegem relativ OK (vine acasa devreme, comunicam, facem sex) cu perioade in care uneori fara motiv, alte ori dupa o certa intervin perioade in care parca ma uraste. O suna, vorbeste cu ea, ii spune tot ce se intampla in casa.
Ii povesteste tot ce fac si ii cere sfatul, se comporta ca un copil care merge la mama sa se planga.
Rudele lui au incercat sa discute cu ea, ea declara ca se iubesc, ca el a ajutat- sa treaca peste perioada dificila a divortului, dar ca lasa timpul sa spuna daca relatia lor are un viitor sau nu. De fapt in noiembrie el s-a mutat la ea, a incercat sa stea o zi la ea, o zi acasa, dar dupa o saptamana a renuntat. Motivul declarat de dragul copiilor.
As vrea un sfat, cum sa ma mai comport cu el?
Ce sa fac, ca afara din casa nu pot sa-l dau. Copiii sufera, vor sa ne impacam, eu inca il mai iubesc si inca mai vreau sa-l fac sa se intoarca la noi.
Pai problema ca esti tu prea toleranta...Ttrebuie safii mai hotarata si mai exigenta. Si sa il nveti sa te respecte....Trebuie sa fii mai impunatoare,nu certareata ca aia iti fac doar nervi....Sa fii mai severa,,mai horatata sa il inveti ce este respectul,t partener..Pt ca stii este o vorba..Cand pisica nu este acasa,soarecele joaca pe masa
  citeaza   raspunde

pai, se putea sa nu apari tu?
hai, zi-o p'aia cu barbatii porci si lenesi, si femeile proaste, ca altceva nu mai stii.
  citeaza   raspunde

  citeaza   raspunde

da ce le0ai invata celll
  citeaza   raspunde

De la: Celleste_, la data 2010-03-07 22:45:57pai, se putea sa nu apari tu?
hai, zi-o p'aia cu barbatii porci si lenesi, si femeile proaste, ca altceva nu mai stii.
  citeaza   raspunde

am reusit! am lasat-o fara cuvinte!

  citeaza   raspunde

  citeaza   raspunde

cel , nu-ti fa iluzii.
  citeaza   raspunde

Eu chiar vreau un sfat, dar dat din inima.
Sa va povestesc cum s-a comporat in weekend. Vineri seara am fost cu cumnatele si niste prietene comune in club sa serbam 8 Martie. Asta intr-o perioada in care relatiile dintre noi functionau relativ bine, in sensul ca ne respectam reciproc si puneam interesul copiilor pe primul loc. Inainte sa plec in club am discuat cu copiii, le-am spus unde merg si cu cine. Au inteles, nu a fost nici o problema in sensul acesta.
Sambata au iesit copii la petreceri cu colegii lor si pe la 18 cand ei trebuiau sa vina acasa "sotul" pleaca de acasa sub pretextul ca merge la biliard cu colegii, pana atunci lucrand pentru serviciu.
Pe la 19 suna ca intra la o piesa de teatru si ma trezesc ca vine acasa pe la 12,30. Cand imi da o explicatie neverosimila, ca a fost singur la teatru si apoi a trebuit sa mearga la serviciu sa lucreze ceva. Pus in fata faptului ca in buzunar avea 2 bilete neaga cu tarie ca a fost impreuna cu ea. Duminica dimineata suna d-na si-l intreaba ce a patit sambata cand s-a intors acasa iar el ii povesteste tot.
Ziua intr-o discutie imi reproseaza faptul ca copii il condamna pe el ca pleca sa se distreze (ca doar era sambata seara si ei erau la distractie, eu fusesem cu o seara inainte)iar mie nu-mi spun nimic.
Duminica seara, dupa un pahar de whiskey, fara sa fie beat, se destinde, iar noaptea incearca sa faca sex.
Va intreb cu un astfel de om cum sa ma comport?
Vreau sa va spun ca el are o relatie foarte buna cu copilul cel mic, declara ca isi iubeste copii si ca din toate experiente de pana acum si-a dat seama ca nu poate trai fara ei.
Din casa afara nu pot sa-l dau, eu si copii nu avem cum sa plecam, deci suntem condamnati sa traim impreuna.
In astfel de situatie as prefera sa traim in armonie.... deci cum sa fac?
  citeaza   raspunde

De la: si_totusi, la data 2010-03-07 22:36:15yania, noi radem dar fata asta vrea un sfat. eu as spune sa-l ia frumos de rever si sa-l intrebe hotarat: "oi, da tu chiar iti bati joc de mine?" . daca e mai pirpirie, cu vreo 2 sute de euro gaseste un binevoitor din ala abia iesit din puscarie , care sa-l ia la interogatoriu . macar asa, o leaca. sa vada si el cum e cand nu ai raspunsuri si cand te perpelesti
eu radeam de ceea ce ai spus tu mai sus, nu radeam de doamna care a deschis topicul, scuzele de rigoare
  citeaza   raspunde

pentru dantic..o intrebare
Cum poti sa-l mai iubesti?
ca nu ai unde pleca pot intelege,
ca isi iubeste copii si ca ei il iubesc si asta inteleg
dar sa spui ca-l iubesti ..
sunt curioasa daca faci sex cand are chef omu'
  citeaza   raspunde

De la: dantic, la data 2010-03-08 10:47:43Eu chiar vreau un sfat, dar dat din inima.
Sa va povestesc cum s-a comporat in weekend. Vineri seara am fost cu cumnatele si niste prietene comune in club sa serbam 8 Martie. Asta intr-o perioada in care relatiile dintre noi functionau relativ bine, in sensul ca ne respectam reciproc si puneam interesul copiilor pe primul loc. Inainte sa plec in club am discuat cu copiii, le-am spus unde merg si cu cine. Au inteles, nu a fost nici o problema in sensul acesta.
Sambata au iesit copii la petreceri cu colegii lor si pe la 18 cand ei trebuiau sa vina acasa "sotul" pleaca de acasa sub pretextul ca merge la biliard cu colegii, pana atunci lucrand pentru serviciu.
Pe la 19 suna ca intra la o piesa de teatru si ma trezesc ca vine acasa pe la 12,30. Cand imi da o explicatie neverosimila, ca a fost singur la teatru si apoi a trebuit sa mearga la serviciu sa lucreze ceva. Pus in fata faptului ca in buzunar avea 2 bilete neaga cu tarie ca a fost impreuna cu ea. Duminica dimineata suna d-na si-l intreaba ce a patit sambata cand s-a intors acasa iar el ii povesteste tot.
Ziua intr-o discutie imi reproseaza faptul ca copii il condamna pe el ca pleca sa se distreze (ca doar era sambata seara si ei erau la distractie, eu fusesem cu o seara inainte)iar mie nu-mi spun nimic.
Duminica seara, dupa un pahar de whiskey, fara sa fie beat, se destinde, iar noaptea incearca sa faca sex.
Va intreb cu un astfel de om cum sa ma comport?
Vreau sa va spun ca el are o relatie foarte buna cu copilul cel mic, declara ca isi iubeste copii si ca din toate experiente de pana acum si-a dat seama ca nu poate trai fara ei.
Din casa afara nu pot sa-l dau, eu si copii nu avem cum sa plecam, deci suntem condamnati sa traim impreuna.
In astfel de situatie as prefera sa traim in armonie.... deci cum sa fac?
Pai voi femeile sunteti inselate..Pt ca voi acceptati asta..Si nu aveti pic de demnitate in voi...Azi am vorbit cu un baiat,,ca sa pot zice ca este baiat simtit...Si cica are 3 prietene si ar mai fii lkoc de una..Si l-am intrebat pai .,Este frumos asa sa umbli cu 3 femei...Baiatul a zis..Ca femeile accepta asa...Si apoi de asta si sunt inselate si bataia de joc a barbatilor..Pt ca voi femeile nu aveti pic de demnitate in voi.
  citeaza   raspunde

dantic,n/ai mai postat din 8 martie...
sa inteleg ca n/a venit sotul tau acasa cu mana goala de ziua femeii si ti/a adus/o pe iubita lui?
si traiti in armonie,daca tot ziceai ca va respectati unul pe celalalt?
  citeaza   raspunde

Sincer, eu nu cred ca dati un exemplu bun copiilor vostri, desi spuneti ca ii iubiti. Oare credeti voi ca acesti copii nu-si dau seama si nu simt ce se intampla intre parintii lor? Vreti sa-i lasati sa creada ca asa e normal intr-o familie si va concentrati prea mult pe nevoile voastre. Asta nu e dovada oare de egoism? Eu cred ca sotul tau se intoarce acasa nu de dragul copiilor ci datorita faptului ca acea femeie nu-l vrea cu adevarat sau poate si-a dat seama ca n-are de castigat nimic de pe urma lui pe termen lung. Fostul meu sot a plecat de acasa pentru a-si construi o noua familie alaturi de o femeie mai tanara cu 10 ani si care avea nevoie de ajutorul lui pentru a obtine o diploma si un post caldut, iar in drum spre usa ii spunea copilului ca-l iubeste. Au trecut 5 ani de-atunci si nu-si mai cauta copilul decat de 2 ori pe an. Merita sa-ti pastrezi familia dar numai in conditii de respect reciproc si impartasirea acelorasi aspiratii. Castiga respect! Dar crede-ma, nicidecum nu cu o asemenea atitudine! Continuand intr-o astfel de atitudine duplicitara s-ar putea sa pierzi si respectul propriilor copii. Fii daca nu o sotie demna, macar o mama demna pentru copiii ei si fa-i sa fie mandri de tine ca de faptele tatalui lor nu prea vor putea fi...Succes!
  citeaza   raspunde

Buna.Sunt noua pe forum si as vrea sa va impartasesc povestea mea de dragoste.Am 60 de ani,sunt casatorita si in acelasi timp am o relatie cu ginerele meu.Acum 10 ani cand l-am cunoscut pe acest barbat m-a fascinat pur si simplu.Am incercat sa imi inabus pasiunea si dragostea pt el,de dragul fiicei mele,dar eram indragostita de el cum nu mai fusesem niciodata pana atunci .Cred ca este prima iubire adevarata din viata mea.
Intr-o zi cand am ramas singuri acasa(eu si sotul meu locuim impreuna cu ei) mi-a spus ca stie ce simt pt el,ca si el simte acelasi lucru si am facut dragoste.De atunci au trecut aproape 10 ani si inca mai am o relatie cu acest barbat.De multe ori am vrut sa ii spunem adevarul fiicei mele,dar nu am putut deoarece nu vrem sa o facem sa sufere.Il iubeste ,au doi copii impreuna,care nu as vrea sa sufere din cauza mea sau a tatalui lor.
Totusi simt ca trebuie sa fac ceva,nu mai pot continua asa,dar nu stiu ce.Daca spunem adevarul o sa imi pierd familia,fiica mea nu o sa ma ierte niciodata.Dar nici asa nu mai pot continua.Ma simt vinovata fata de familie ,mai ales fata de fiica mea,de fiecare data cand o privesc ii privesc in ochi,pe ea ,pe sot sau pe nepoti ma copleseste sentimentul de vinovatie.Nu stiu ce sa aleg .Simt ca nu pot sa renunt nici la familie ,nici la el.
In afara de cea mai buna prietena a mea ,care ma acuza,nimeni nu mai stie acest lucru si as vrea sa cunosc si parerile unor oameni care privesc situatia obiectiv.Ce trebuie sa fac?
  citeaza   raspunde

Buna.Sunt noua pe forum si as vrea sa va impartasesc povestea mea de dragoste.Am 60 de ani,sunt casatorita si in acelasi timp am o relatie cu ginerele meu.Acum 10 ani cand l-am cunoscut pe acest barbat m-a fascinat pur si simplu.Am incercat sa imi inabus pasiunea si dragostea pt el,de dragul fiicei mele,dar eram indragostita de el cum nu mai fusesem niciodata pana atunci .Cred ca este prima iubire adevarata din viata mea.
Intr-o zi cand am ramas singuri acasa(eu si sotul meu locuim impreuna cu ei) mi-a spus ca stie ce simt pt el,ca si el simte acelasi lucru si am facut dragoste.De atunci au trecut aproape 10 ani si inca mai am o relatie cu acest barbat.De multe ori am vrut sa ii spunem adevarul fiicei mele,dar nu am putut deoarece nu vrem sa o facem sa sufere.Il iubeste ,au doi copii impreuna,care nu as vrea sa sufere din cauza mea sau a tatalui lor.
Totusi simt ca trebuie sa fac ceva,nu mai pot continua asa,dar nu stiu ce.Daca spunem adevarul o sa imi pierd familia,fiica mea nu o sa ma ierte niciodata.Dar nici asa nu mai pot continua.Ma simt vinovata fata de familie ,mai ales fata de fiica mea,de fiecare data cand o privesc ii privesc in ochi,pe ea ,pe sot sau pe nepoti ma copleseste sentimentul de vinovatie.Nu stiu ce sa aleg .Simt ca nu pot sa renunt nici la familie ,nici la el.
In afara de cea mai buna prietena a mea ,care ma acuza,nimeni nu mai stie acest lucru si as vrea sa cunosc si parerile unor oameni care privesc situatia obiectiv.Ce trebuie sa fac?
  citeaza   raspunde

dantic,
cum vrei sa fie copiii tai? Ca adulti, cum a vrea sa fie? Ce vrei sa ii inveti?
Raspunde-ti la intrebarea asta si dupa aia uita-te in jurul tau si vezi daca, la concret, ei traiesc lectia potrivita.
Acelasi sfat mi l-am dat mie cind m-am despartit. Eu eram ok, puteam trai cu el in casa, puteam trai cu ideea ca avem vieti paralele, imi si ii acceptam compromisurile in ideea ca aici am ajuns, mai bine n-am putut. Dar poate copilul meu ar putea sa traiasca frumos, nu? Poate merita o viata normala -fara minciuni, resentimente si ostilitati? Poate ca ea nu merita sa traiasca in mocirla asta, dintre noi doi?


garbo160073 - sper ca povestea ta e inventata si ca nu exista totusi in realitate oameni cu creierul si inima intre picioare. Sper.

  citeaza   raspunde

Eu cred ca-i inventata. Zau asa. De zece ani?
  citeaza   raspunde

garbo160073....daca eu iti zic ca esti ordinara sper ca o iei ca pe un compliment din partea mea daca o sa iti zica fiica ta ca esti ordinara sa o iei ca atare...
pffff cand te-ai gandit sa ti-o tragi cu el nu iti puneai problema asta chiar deloc.Te manca si trebuia sa te scarpini cu ginerica
sper din tot sufletul ca e doar imaginatia ta bolnava si nu-i nimik real
  citeaza   raspunde

nu imi sta capul la inventii.eu chiar am nevoie de un sfat sincer nu de presupuneri cum ca as inventa o poveste absurda.
  citeaza   raspunde

indiferent ca sint zece ani sau cinci minute, nu ii faci asa ceva COPILULUI TAU. Chit ca ii dai drak de barbati pe veci, nu mai vezi putulica cit traiesti - mare paguba.
Daca te indragosteai de fiu-tau ce faceai? Sareai pe el - ca e marea ta iubire, ce sa faci?
Asta e exemplu clar de gindire cu vaginul.
  citeaza   raspunde

multumesc pt obiectivitate si pt modul de exprimare.
  citeaza   raspunde

sinucide-te ...macar asa o sa aibe toti mila de tine
  citeaza   raspunde

De la: garbo160073, la data 2010-06-27 14:59:43Buna.Sunt noua pe forum si as vrea sa va impartasesc povestea mea de dragoste.Am 60 de ani,sunt casatorita si in acelasi timp am o relatie cu ginerele meu.Acum 10 ani cand l-am cunoscut pe acest barbat m-a fascinat pur si simplu.Am incercat sa imi inabus pasiunea si dragostea pt el,de dragul fiicei mele,dar eram indragostita de el cum nu mai fusesem niciodata pana atunci .Cred ca este prima iubire adevarata din viata mea.
Intr-o zi cand am ramas singuri acasa(eu si sotul meu locuim impreuna cu ei) mi-a spus ca stie ce simt pt el,ca si el simte acelasi lucru si am facut dragoste.De atunci au trecut aproape 10 ani si inca mai am o relatie cu acest barbat.De multe ori am vrut sa ii spunem adevarul fiicei mele,dar nu am putut deoarece nu vrem sa o facem sa sufere.Il iubeste ,au doi copii impreuna,care nu as vrea sa sufere din cauza mea sau a tatalui lor.
Totusi simt ca trebuie sa fac ceva,nu mai pot continua asa,dar nu stiu ce.Daca spunem adevarul o sa imi pierd familia,fiica mea nu o sa ma ierte niciodata.Dar nici asa nu mai pot continua.Ma simt vinovata fata de familie ,mai ales fata de fiica mea,de fiecare data cand o privesc ii privesc in ochi,pe ea ,pe sot sau pe nepoti ma copleseste sentimentul de vinovatie.Nu stiu ce sa aleg .Simt ca nu pot sa renunt nici la familie ,nici la el.
In afara de cea mai buna prietena a mea ,care ma acuza,nimeni nu mai stie acest lucru si as vrea sa cunosc si parerile unor oameni care privesc situatia obiectiv.Ce trebuie sa fac?
  citeaza   raspunde

sint cit se poate de obiectiva, nu te cunosc, nu cunosc persoanele implicate si AM COPIL. Fata, chiar. Si daca m-ar pocni vreodata gindul sa fac asa ceva, as prefera sa ma duc sa ma impusc si sa ii las un bilet, ca mi-am gasit un miliardar si traiesc in Bahamas...succese fata mea in continuare.
Cum poti, totusi, sa te pui mai presus de fericirea copilului tau?!
  citeaza   raspunde

CUM ESTE POSIBIL LA VIRSTA TA SA VII SI SA SPUI ASA POVESTE ,NU-I POTI FACE ASA CEVA FIICEI TALE ,INSEAMNA CA NU GINDESTI ,SI POATE NU ESTE ADEVARAT AI O POVESTE INVENTATA RUSINE
  citeaza   raspunde

Raspunde Varianta pentru tiparire   
Mergi la: