ghid pentru o viaţă împlinită
Info
x
info
 
 


Info
x
info
 
 
Topicul anterior  /   Acest topic este inchis si arhivat!   /   Topicul urmator

Cum sa depasesc problema?


salutare, prieteni!
foarte greu m-am decis sa cer ajutor. credeam ca problema nu e a mea...e a altora!
...e vorba de parintii mei care au probleme cu alcoolul! ,da, tatal meu bea rar, dar ,atunci parca, isi piede mintile...e violent si are halucinatii...,iar mama, dupa un pahar de vin sau bere e...inerta.intra intr-o stare comatoasa,de somnolenta...e oribil!!si atunci...incaseaza, ca nu se poate apara!
am incercat sa discut omeneste cu ei,un timp, e totul ok ...si apoi la cam 3 luni se intampla...
de obicei in post sau de sarbatori...am crezut ca poate e blestem...poate chiar e!
innebunesc de frica de cate ori suna telefonul...
sau de cate ori sun eu....stam la 300 km departare!
frica si nelinistea ma copleseste, iar furia pune stapanire pe mine cand vorbesc cu ei la telefon si...sunt ...cum nu as vrea sa fie!
as vrea sa pot intelege ca viata lor le apartine ,iar eu nu trebuie sa-i judec!
as vrea sa ma linistesc si sa accept ca nu am putere sa-i ajut!
sa stiti ca parintii mei sunt minunati atunci cand nu beau! au tot ce le trebuie, mai putin vointa si intelegere ca ei nu pot ca orice om sa bea cate un pahar, ca ,,unul e prea mult, iar 100 sunt prea putine!"
ce ma sfatuiti? ce sa fac?cum sa-mi stapanesc ingrijorarile??
multumesc mult! o seara placuta si linistita!

Buna melia...nu ai cum sa-ti stapanesti ingrijorarea, asta ar insemna sa nu-ti pese de parintii tai, sa nu-i iubesti, sa-ti fie total indiferenti.Povestea asta a ta este f delicata, si destul de dificil sa o rezolvi singura, ai nevoie in primul rand de ei, de acordul lor...imi imaginez prin ce treci, dar nu stiu care ar fi cea mai buna cale de a te linisti, poate ar trebui sa mai vb o data cu ei, sa le explici ca sunt importanti pt tine, ca ii iubesti si ca ai vrea sa-ti fie cat mai mult timp alaturi, numai ca alcoolul nu le va usura traiul, dimpotriva pune piedici in relatia ta cu ei.Explica-le ca un tratament la dezalcoolizare este cea mai buna modalitate de a scapa de acest viciu sau boala cum o numesc unii.Iti doresc succes, rabdare si multa putere sa poti trece peste toate!

nico, asculta la mine...alcoolicii nici macar nu accepta ca au o problema...e foarte greu sa ii lamuresti ca au nevoie de ajutor...tu stii foarte bine ce zic eu, ca ti-am zis de pro...

si lucrurile vor degenera...va fi mai rau...

vor trece la stari depresivo-maniacale, stiu ce zic, ca am un exemplu viu...doar ce am avut ieri un meci cu "exemplul"

wife, si ce se poate face in cazul asta? este clar ca ea sufera, si ca o raneste comportamentul parintilor, nu pot sa cred ca nu exista solutii...

pai exact aici e tampenia...cu parinti de-astia care nu se gandesc cum isi traumatizeaza copiii...

macar daca ar accepta o discutie...dar depinde mult de relatiile pe care le are melia cu parintii...

eheee...de cate ori nu a discutat si pro...si la nimic nu s-a ajuns...doar la nervi...

Am cunoscut si eu multe pers de-astea, din nefericire.Una dintre ele a cerut sa bea chiar si pe patul de moarte...nu pot sa cred nici acum, mi s-a parut cel putin stupid...raman totusi la parerea mea, aceea ca numai o persoana f slaba poate sa ajunga intr-un asemenea hal.Dc naiba si-or rata viata astfel? de parca am trai zece, nu una singura...oare nu gasesc nimic care sa-i motiveze incat sa renunte?

nici macar copiii nu ii motiveaza...mai ales femeile care au probleme cu bautura, se simt vesnic victime, isi plang de mila, pretind atentie, te trezesc noaptea din somn sa se vaite ca nu mai au copii, ca s-au maritat si insurat...si uite-asa...

asta e o problema serioasa...nu sexul oral al nu stiu carei confuze...

wife esti amuzanta rau , ce naiba si tu....nu poti intelege ca sexul oral este o prb existentiala?

toanta de mine...imi scapa esentialul...

da' chiar...ia sa o vizitez pe doamna mileniului, sa vad daca a postat ceva...

Eu cred ca s-a facut mica... , sper sa fi realizat cat de penibila i-a fost "aparitia" si sa corecteze asta pe viitor

n-a postat nimic...eu cred ca de fapt era in misiune de racolare pe-aici...sub "acoperire", desigur

Eu o sa o spun mai pe sleau:sunt de parere ca era in calduri , epuizand toate metodele de "racolare", asa cum bine spui...a apelat si la Garbo ...si in loc sa fie ovationata si sa faca furori in randul barbatilor, a dat peste tine ..unde dai si unde crapa ...asta da ghinion

pai draga eu cred ca ar trebui sa vorbesti cu ei,cu mama ta.Pt ca daca vrea sa il ajute pe tatal tau,nu trebuie sa bea si ea.Asa poate il ajuta pe tatal tau sa il convinga sa merga la dezalcolizare.Poti convine un om cu iubire,sa arati ca iti pasa de ei.Nu ii poti judeca,pt ca doar Dumnezeu poate judeca.Noi putea doar interveni,sa ii putem ajuta,sa le oferim sprijin,curaj si incredere in ei.Pt ca sunt si oameni slabi,care doresc sa fuga de probleme vietii,de asta recurg la alcool......... dE ASTA ESTE bine sa le fin aproape sa arati ca iti pasa de ei si sa insisti.Pt ca stii tu cine insista si este perseverent mereu are de castigat in viata..........pupici si le doresc numai bine la parintii tai

De la: melia, la data 2009-01-23 17:23:13salutare, prieteni!
foarte greu m-am decis sa cer ajutor. credeam ca problema nu e a mea...e a altora!
...e vorba de parintii mei care au probleme cu alcoolul! ,da, tatal meu bea rar, dar ,atunci parca, isi piede mintile...e violent si are halucinatii...,iar mama, dupa un pahar de vin sau bere e...inerta.intra intr-o stare comatoasa,de somnolenta...e oribil!!si atunci...incaseaza, ca nu se poate apara!
am incercat sa discut omeneste cu ei,un timp, e totul ok ...si apoi la cam 3 luni se intampla...
de obicei in post sau de sarbatori...am crezut ca poate e blestem...poate chiar e!
innebunesc de frica de cate ori suna telefonul...
sau de cate ori sun eu....stam la 300 km departare!
frica si nelinistea ma copleseste, iar furia pune stapanire pe mine cand vorbesc cu ei la telefon si...sunt ...cum nu as vrea sa fie!
as vrea sa pot intelege ca viata lor le apartine ,iar eu nu trebuie sa-i judec!
as vrea sa ma linistesc si sa accept ca nu am putere sa-i ajut!
sa stiti ca parintii mei sunt minunati atunci cand nu beau! au tot ce le trebuie, mai putin vointa si intelegere ca ei nu pot ca orice om sa bea cate un pahar, ca ,,unul e prea mult, iar 100 sunt prea putine!"
ce ma sfatuiti? ce sa fac?cum sa-mi stapanesc ingrijorarile??
multumesc mult! o seara placuta si linistita!
pai draga eu cred ca ar trebui sa vorbesti cu ei,cu mama ta.Pt ca daca vrea sa il ajute pe tatal tau,nu trebuie sa bea si ea.Asa poate il ajuta pe tatal tau sa il convinga sa merga la dezalcolizare.Poti convine un om cu iubire,sa arati ca iti pasa de ei.Nu ii poti judeca,pt ca doar Dumnezeu poate judeca.Noi putea doar interveni,sa ii putem ajuta,sa le oferim sprijin,curaj si incredere in ei.Pt ca sunt si oameni slabi,care doresc sa fuga de probleme vietii,de asta recurg la alcool......... dE ASTA ESTE bine sa le fin aproape sa arati ca iti pasa de ei si sa insisti.Pt ca stii tu cine insista si este perseverent mereu are de castigat in viata..........pupici si le doresc numai bine la parintii tai

De la: moment31, la data 2009-10-25 22:27:40
De la: melia, la data 2009-01-23 17:23:13salutare, prieteni!
foarte greu m-am decis sa cer ajutor. credeam ca problema nu e a mea...e a altora!
...e vorba de parintii mei care au probleme cu alcoolul! ,da, tatal meu bea rar, dar ,atunci parca, isi piede mintile...e violent si are halucinatii...,iar mama, dupa un pahar de vin sau bere e...inerta.intra intr-o stare comatoasa,de somnolenta...e oribil!!si atunci...incaseaza, ca nu se poate apara!
am incercat sa discut omeneste cu ei,un timp, e totul ok ...si apoi la cam 3 luni se intampla...
de obicei in post sau de sarbatori...am crezut ca poate e blestem...poate chiar e!
innebunesc de frica de cate ori suna telefonul...
sau de cate ori sun eu....stam la 300 km departare!
frica si nelinistea ma copleseste, iar furia pune stapanire pe mine cand vorbesc cu ei la telefon si...sunt ...cum nu as vrea sa fie!
as vrea sa pot intelege ca viata lor le apartine ,iar eu nu trebuie sa-i judec!
as vrea sa ma linistesc si sa accept ca nu am putere sa-i ajut!
sa stiti ca parintii mei sunt minunati atunci cand nu beau! au tot ce le trebuie, mai putin vointa si intelegere ca ei nu pot ca orice om sa bea cate un pahar, ca ,,unul e prea mult, iar 100 sunt prea putine!"
ce ma sfatuiti? ce sa fac?cum sa-mi stapanesc ingrijorarile??
multumesc mult! o seara placuta si linistita!
pai draga eu cred ca ar trebui sa vorbesti cu ei,cu mama ta.Pt ca daca vrea sa il ajute pe tatal tau,nu trebuie sa bea si ea.Asa poate il ajuta pe tatal tau sa il convinga sa merga la dezalcolizare.Poti convine un om cu iubire,sa arati ca iti pasa de ei.Nu ii poti judeca,pt ca doar Dumnezeu poate judeca.Noi putea doar interveni,sa ii putem ajuta,sa le oferim sprijin,curaj si incredere in ei.Pt ca sunt si oameni slabi,care doresc sa fuga de probleme vietii,de asta recurg la alcool......... dE ASTA ESTE bine sa le fii aproape sa arati ca iti pasa de ei si sa insisti.Pt ca stii tu cine insista si este perseverent mereu are de castigat in viata..........pupici si le doresc numai bine la parintii tai

OMFG !!!

wifo..nu radea....puterea exemplului....io cred mult in ea....desi la ai mei nu prea functioneaza..mama nu mai consuma de doi ani, de cand a descoperit hepatita c....in schimb tata bea si pentru ea...in schimb eu am descoperit - tot din cauza ficatului - ca e mai bine fara alcool....

orice problema se depaseste pe dreapta.

Ei daca ar sti cum te simti,ar face sacrificiul si ar renunta,cred eu.Daca ai putea sa le spui,asa cum ai scris aici,pe rand,la fiecare,ar fi perfect.Ai descris foarte bine.
E pacat,sunt parintii tai,fa ceva,o incercare,poate reuseste,cine stie,exista atatea solutii,dar noi nu le vedem.
Poate de sarbatori sa bea altceva,bere fara alcool?trebuie sa existe si altele care sa fie un bun inlocuitor.
Eu nu beau deloc,pentru ca ma apuca rasul,din orice,dar fiecare are alta reactie.

www.e-joculet.ro/punctaj.php?user=amy05&id_user=6000
votati va rog!

Varianta pentru tiparire   
Mergi la: