Despre indragosteala si...inapoi la punctul zero

nu stiu daca e valabil pentru toti, dar in cazul meu indragosteala ma transforma in alt om. Devin mai pietenoasa, mai amuzanta, mai interesanta, ma cotropeste o veselie totala pe care o raspandesc peste tot in jur. Este perioada in care avansez pe toate planurile, sunt eficienta la munca, cunosc mai multi oameni si din medii diferite decat poate am cunoscut intr-un an intreg, ce mai , totul merge brici...
Asta pana cand fluturii din stomac incep sa oboseasca si sa nu ma mai alimenteze emotional. Procesul asta e lent dar ...pana la urma incep sa revin la normal, la starea anterioara, tot elanul mi se duce de rpa si nu mai am chef de nimic. Tocmai acum ma gasesc in perioada asta de des-indragosteala, si nici nu mai stiu daca asa sunt eu de felul meu: plictisita, vesnic nervoasa, angoasata, neincrezatoare, etc. Nici nu imi mai aduc aminte daca inainte eram la fel de stearsa si de lipsita de perspectiva...Nu stiu de ce am scris aici, e un gnd care ma tot bantuie si l-am pus aici. Nu vreau sfaturi pentru ca nu vad ce sfat s-ar putea da. Am scris poate mai sunt si altii cu idei dubioase si fara somn, sa le puna aici
mugure_alb
Postat pe 19 Martie 2011 01:43
nu este valabil pentru oricine,trebuie sa ai o anumita stare sa simti dragostea adevarata.cui nu-i place sa iubeasca si sa fie iubit?!iubirea,iti da aripi,te transforma,te incalzeste...cand crezi ca nu mai este...renaste.
_karina_
Postat pe 19 Martie 2011 02:22
mi se pare o timpenie sa traiesti numai prin fluturii din stomac dati de un EL. Exista multe alte motive de entuziasm pe lumea asta. Ai avut vreodata vreo pasiune, vreun hobby, ceva sa iti placa sa faci - pentru TINE?
quasaria
Postat pe 19 Martie 2011 19:06
Aparent - nu.
Allegra
Postat pe 19 Martie 2011 19:10
Nu.
Toata viata se reduce la a ochi vreun barbat emitator de fluturi. De aia te nasti, cresti, existi.
Mai bine sa te nasti efemerida, in cazul asta: macar nu te chinui mult..... Te-ai imperecheat si gata. Daca tot e singurul motiv al existentei.
quasaria
Postat pe 19 Martie 2011 19:13
Viata unora se reduce la putin,quasaria. Probabil n-o sa stim niciodata daca nu cumva astia sunt preaferictii saraci cu duhul a caror suferinta limitata ar trebui sa o invidiem.
Allegra
Postat pe 19 Martie 2011 19:22
eladaela
Postat pe 19 Martie 2011 19:25
Allegra, daca ar trebui sa invidiez faptul ca nu m-am nascut doar o anexa a vreunuia, cine o fi ala...
quasaria
Postat pe 19 Martie 2011 21:54

inteligent "again"..
roby_cado
Postat pe 19 Martie 2011 21:58
ori mai devreme ori mai tirziu, toate lucrurile frumoase le facem fiind motivati de partenerii nostri
olga123888
Postat pe 19 Martie 2011 23:32
wrong. De ce nu le-am putea face pur si simplu? Pentru noi insine, nu pentru partener?
Ar trebui sa imi placa o poezie doar pentru ca exista un el de care sa imi aminteasca? Ar trebui sa apreciez un tablou doar prin prisma lui el? Ar trebui sa fiu pur si simplu fericita doar corelat cu modul in care un altul ma influenteaza?
E absurd.
quasaria
Postat pe 19 Martie 2011 23:38
olga, dar e aberant ce spui! facem asa ceva in momentul in care ni se spala pur si simplu creierul si permitem asta fara cracnire, pt ca numai asa poti ajunge in situatia de a renunta la tine insati/insuti, un mim demn de toata jalea si mila.
esme
Postat pe 19 Martie 2011 23:45
De la: Allegra, la data 2011-03-19 19:22:53Viata unora se reduce la putin,quasaria. Probabil n-o sa stim niciodata daca nu cumva astia sunt preaferictii saraci cu duhul a caror suferinta limitata ar trebui sa o invidiem.

n-am spus niciunde ca sunt fericita si ca viata mea se reduce la a ma agata de un barbat. Am spus ca momentele acelea ma fac altfel, nici eu nu stiu de ce. Nu ai nici un motiv sa ma invidiezi pentru asa-zisa "suferinta limitata" pentru ca nu e deloc limitata cum ti se pare. Daca eram asa fericita nu scriam aici
mugure_alb
Postat pe 19 Martie 2011 23:49
De la: mugure_alb, la data 2011-03-19 01:43:09nu stiu daca e valabil pentru toti, dar in cazul meu indragosteala ma transforma in alt om. Devin mai pietenoasa, mai amuzanta, mai interesanta, ma cotropeste o veselie totala pe care o raspandesc peste tot in jur. Este perioada in care avansez pe toate planurile, sunt eficienta la munca, cunosc mai multi oameni si din medii diferite decat poate am cunoscut intr-un an intreg, ce mai , totul merge brici...
Asta pana cand fluturii din stomac incep sa oboseasca si sa nu ma mai alimenteze emotional. Procesul asta e lent dar ...pana la urma incep sa revin la normal, la starea anterioara, tot elanul mi se duce de rpa si nu mai am chef de nimic. Tocmai acum ma gasesc in perioada asta de des-indragosteala, si nici nu mai stiu daca asa sunt eu de felul meu: plictisita, vesnic nervoasa, angoasata, neincrezatoare, etc. Nici nu imi mai aduc aminte daca inainte eram la fel de stearsa si de lipsita de perspectiva...Nu stiu de ce am scris aici, e un gnd care ma tot bantuie si l-am pus aici. Nu vreau sfaturi pentru ca nu vad ce sfat s-ar putea da. Am scris poate mai sunt si altii cu idei dubioase si fara somn, sa le puna aici
pai omul cand este indragostit se lasa dus de val,visator....Dar ca dragostea sa poata rezista,trebuie sa fie un suflet curat...Eu cred ca dragostea poate sa fie doar intre suflete curate....dar iubirea curata este foarte rara pt ca suflete curate sunt rare
ingerasulluptator
Postat pe 19 Martie 2011 23:56
may mugure .. e normal sa vezi viata in roz cand esti indragostita. Tu prezinti situatia in doua faze : indragostita - euforica, cand nu esti indragostita - deprimata. Nu este normal. Inseamna ca nu traiesti decat pentru a fii indragostita.
cricat
Postat pe 19 Martie 2011 23:57
pai la inceput cand esti indragostit esti deschis,visator,optimist...Dar cand te trezesti din indragosteala si vezi ca persoana de care te-ai indragostit nu este asa cum ti-ai dori,ti se taie de toate..Si cum barbatii cu bun simt si cumsecade sunt putini....foarte putini...Indragosteala dureaza foarte putin
ingerasulluptator
Postat pe 20 Martie 2011 00:08
Cred ca dorinta femeii,fiind mai sensibila este sa fii iubita si sa iubesti....Dar cand te indragostesti de persoane nepotrivinte,,,barbati nepotriviti pt ca barbati potriviti nu prea mai exista....dragoastea dureaza foarte putin si ti se taie de toate...
ingerasulluptator
Postat pe 20 Martie 2011 00:10
De la: cricat, la data 2011-03-19 23:57:03may mugure .. e normal sa vezi viata in roz cand esti indragostita. Tu prezinti situatia in doua faze : indragostita - euforica, cand nu esti indragostita - deprimata. Nu este normal. Inseamna ca nu traiesti decat pentru a fii indragostita.

si ce vezi rau in asta,cri?
sora_ilsi
Postat pe 20 Martie 2011 00:17
ilsi... nu e rau... dar nu vad doar doua stari (euforie si depresie)..... euforie apoi depresie si apoi o stare normala de calm. Daca din depresie iar treci in euforie fara a invata ceva din starile trecute repeti greselile trecutului.
cricat
Postat pe 20 Martie 2011 00:24
dar daca o tii numai intr-o euforie, cum e???
sora_ilsi
Postat pe 20 Martie 2011 00:35
stare ideala
cricat
Postat pe 20 Martie 2011 00:43
De la: quasaria, la data 2011-03-19 21:54:10Allegra, daca ar trebui sa invidiez faptul ca nu m-am nascut doar o anexa a vreunuia, cine o fi ala...


Gandeste-te ca asa ai fi scapat de multe dileme existentiale care te framanta. Ori eu lipsa framantarilor profunde ,cele care te schimba fundamental, o invidiez.
Si de ce n-as invidia-o?
Cine nu-si doreste sa treaca lin prin viata,ca o gasca prin apa? Cine nu-si doreste sa nu stie ce-i durerea unei maladi incurabile,durerea unui faliment emotional sau financiar,si cate altele?
Daca asta ma face de o moralitate indoielnica - asa sa fie.
Allegra
Postat pe 20 Martie 2011 10:09
s-ar putea sa ai dreptate. Dar...goes both ways. CInd iti lipseste durerea, iti lipseste si puterea de adaptare. In lipsa targetului unic - acel EL ca reper existential - devii un zero. N-ai sansa sa suferi, dar nici sansa sa te dezvolti decit ca anexa.
Avantaje si dezavantaje....
quasaria
Postat pe 20 Martie 2011 10:13
De la: mugure_alb, la data 2011-03-19 23:49:44
De la: Allegra, la data 2011-03-19 19:22:53Viata unora se reduce la putin,quasaria. Probabil n-o sa stim niciodata daca nu cumva astia sunt preaferictii saraci cu duhul a caror suferinta limitata ar trebui sa o invidiem.

n-am spus niciunde ca sunt fericita si ca viata mea se reduce la a ma agata de un barbat. Am spus ca momentele acelea ma fac altfel, nici eu nu stiu de ce. Nu ai nici un motiv sa ma invidiezi pentru asa-zisa "suferinta limitata" pentru ca nu e deloc limitata cum ti se pare. Daca eram asa fericita nu scriam aici


Momentele acelea ii fac pe cei mai multi dintre noi (daca nu chiar pe toti) sa se simta altfel. Dar toti stim ca e o stare temporara,iar atata timp cat esti constient de limitarea in timp si spatiu al sentimentului de "indragosteala" - se cheama ca si suferinta e limitata. Bineanteles,daca ar fi vorba de un singur barbat,cel in fata caruia ai capitula cu toata fiinta ta din primul minut ,datele problemei se schimba un pic. Dar din ce ai scris tu - deduc ca tu iubesti iubirea,nu un singur om.
Ori cautarea asta permanenta te face sa te simti nefericita.
Daca-mi permiti o comparatie : majoritatea dependentilor de droguri ajung dependenti pt ca incearca sa regaseasca intr-o noua doza senzatiile intense din prima. Pt ca nu le gasesc - maresc doza,si o maresc pana mor de supradoza. Unii,nu toti,evident.
Allegra
Postat pe 20 Martie 2011 10:20
De la: quasaria, la data 2011-03-20 10:13:08s-ar putea sa ai dreptate. Dar...goes both ways. CInd iti lipseste durerea, iti lipseste si puterea de adaptare. In lipsa targetului unic - acel EL ca reper existential - devii un zero. N-ai sansa sa suferi, dar nici sansa sa te dezvolti decit ca anexa.
Avantaje si dezavantaje....


"Oricum ai taia - orice lucru are doua fete"
Atata timp cat te dezvolti ca o anexa - asta e marginea universului tau. Nu concepi ca ar exista ceva dincolo de ea. Iar o eventuala trezire la realitatea....te poate pune intr-un ospiciu de boli mintale fara prea mare efort.
Allegra
Postat pe 20 Martie 2011 10:25
traiasca hormonii si endorfinele..

anyway, cred ca te-ar ajuta sa vezi care nevoi ti se implinesc in momentele de indragosteala si care nu in cele de dez-indragosteala, cum ii spui tu...

ca punct de plecare...
Freya__
Postat pe 20 Martie 2011 10:29
mie problema nu mi se par reactiile in perioadele de indragosteala - exista niste fluctuatii de dispozitie firesti, sau in bine sau un rau, in orice caz in afara pctului normal de echilibru.
Problema mi se pare unde situuat pct de echilibru in cazul tau: aia e zona de depresie deja,,,
Si mi se mai pare o problema faptul ca NIMIC in afara de fluturasii datorati vreunuia nu te poate scoate din starea asta.
Eu de ex. tzopai de bucurie cind plec in concedii, cind mi-am schimbat masina, cind ies cu prietenii, cind imi iese vreun contract pe la job, cind realizeaza fie-mea vreun ou de strutz.... Sint tot felul de motive de bucurie si entuziasm pe lumea asta, necorelate cu vreun nene.
quasaria
Postat pe 20 Martie 2011 11:37
Banuiesc ca cea care a deschis topicul a fost indragostita . iubeste inca dar a fost abandonata, parasita. d-aia se simte asa.o sa-i treaca, chill! rabdare si tutun!!
cocacola31
Postat pe 20 Martie 2011 11:56
De la: Allegra, la data 2011-03-20 10:09:32
De la: quasaria, la data 2011-03-19 21:54:10Allegra, daca ar trebui sa invidiez faptul ca nu m-am nascut doar o anexa a vreunuia, cine o fi ala...


Gandeste-te ca asa ai fi scapat de multe dileme existentiale care te framanta. Ori eu lipsa framantarilor profunde ,cele care te schimba fundamental, o invidiez.
Si de ce n-as invidia-o?
Cine nu-si doreste sa treaca lin prin viata,ca o gasca prin apa? Cine nu-si doreste sa nu stie ce-i durerea unei maladi incurabile,durerea unui faliment emotional sau financiar,si cate altele?
Daca asta ma face de o moralitate indoielnica - asa sa fie.

ati creat o filozosie pornind de la trei cuvinte scrise pe un forum. Nu vad cum poti sa cartegorizezi o persoana doar pe baza unei franturi de fraze azvarlite intr-o dimineata pe un site. Ce descrieti voi acolo, anexa unui barbat e o imagine caricaturala care, da exista dar nu, nu ma recunosc in ea. Normal ca in comparatie cu o maladie incurabila postul meu pare o sfidare, dar nu asta era contextul in care m-am exprimat. Inteleg ca aveti o viata extrem de complexa, dar nu e aici locul portivit sa ma manifestati complexele de superioritate.
mugure_alb
Postat pe 20 Martie 2011 13:36
De la: Allegra, la data 2011-03-20 10:09:32
De la: quasaria, la data 2011-03-19 21:54:10Allegra, daca ar trebui sa invidiez faptul ca nu m-am nascut doar o anexa a vreunuia, cine o fi ala...


Gandeste-te ca asa ai fi scapat de multe dileme existentiale care te framanta. Ori eu lipsa framantarilor profunde ,cele care te schimba fundamental, o invidiez.
Si de ce n-as invidia-o?
Cine nu-si doreste sa treaca lin prin viata,ca o gasca prin apa? Cine nu-si doreste sa nu stie ce-i durerea unei maladi incurabile,durerea unui faliment emotional sau financiar,si cate altele?
Daca asta ma face de o moralitate indoielnica - asa sa fie.

Recunosc ca nu prezint nici un fel de "framantari profunde care te schimba etern" si ca da, sunt o fiinta banala,simplista, fara vederi dincolo de orizont. Inteleg ca asta va face neagra de invidie...
mugure_alb
Postat pe 20 Martie 2011 13:39

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
voi ce ati face in locul meu? 37 De la: garbopesty 23 Decembrie 2011 01:36
neveste mincinoase 170 De la: Filipa 17 Iulie 2009 12:25
Antibiotice in sarcina 4 De la: garbo_384649 7 Octombrie 2013 22:45
merita sa aibe un tata ca el? 244 De la: garbo215201 25 Iulie 2011 00:22
cine doreste e bine venit 1 De la: floris15 12 Septembrie 2010 12:13
Setari Cookie-uri