Psihologie: Sindromul Hubris sau pericolul puterii

Potrivit psihologului Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), Sindromul Hubris este o trăsătură de personalitate care implică mândrie, încredere și importanță de sine excesive, dispreț total față de ceilalți. În consecință, aceste persoane tind să supraestimeze lucruri precum abilitățile, cunoștințele, importanța și probabilitatea de succes.

“De exemplu, o persoană cu acest sindrom ar putea crede că nu greșește niciodată, că este garantat că va reuși în toate proiectele sale sau că merită să fie deasupra legii. Acest sindrom reprezintă o trăsătură problematică care poate duce la consecințe grave și negative pentru indivizii hubristici (comportamente impulsive și adesea distructive) și pentru cei din jur, deci este important să o înțelegem. Deși există exemple de indivizi hubristici în fiecare domeniu al vieții, acest fenomen este cel mai frecvent asociat cu cei care dețin o poziție de putere/decizională.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.

”Greșeli pe care le-am făcut eu ca să nu le mai faci și tu”. Lecțiile unei psihologe despre anxietate, epuizare și curaj

De ce bărbații spun te iubesc şi pleacă? Psihologia din spatele declarațiilor

Sindromul burnout-ului dentar: cum ne macină stresul zâmbetul, la propriu

Oamenii care suferă de sindromul Hubris își schimbă personalitatea atunci când se regăsesc în poziții de conducere. Acest lucru se poate întâmpla în afaceri, politică sau în orice alt domeniu în care există ierarhii. Este important de observat că, deși hubrisul este de obicei discutat ca o trăsătură personală, acesta poate apărea și la scară largă, în rândul grupurilor precum echipe sportive, companii sau țări, ai căror membri dezvoltă un hubris colectiv în ceea ce privește identitatea lor de grup, într-un proces similar cu dezvoltarea hubrisului individual”, explică psihologul.

Cum se manifestă Hubris?

Sindromul Hubris a fost formulat ca un model de comportament la o persoană care:

1. vede lumea ca un loc de auto-glorificare prin utilizarea puterii;
2. are tendința de a acționa în primul rând pentru a spori imaginea personală;
3. prezintă o preocupare disproporționată pentru imagine și prezentare;
4. prezintă zel mesianic și exaltare în vorbire;
5. combină sinele cu națiunea sau organizația;
6. folosește „noi” reguli în conversație;
7. prezintă încredere excesivă în sine;
8. are în mod vădit dispreț față de ceilalți;
9. arată răspunderea doar în fața unei instanțe superioare (istorie sau Dumnezeu);
10. prezintă o credință de neclintit că vor fi justificate în acea instanță;
11. pierde contactul cu realitatea;
12. recurge la neliniște, nesăbuință și acțiuni impulsive;
13. permite corectitudinii morale să nu ia în considerare caracterul practic, costul sau rezultatul;
14. afișează incompetență cu ignorarea piulițelor și a șuruburilor de elaborare a politicilor.

Ce îi determină pe oameni să dezvolte Sindrom Hubris?

De ce te doare burta de la stres? Legătura dintre intestin și sistemul nervos explicată pe înțelesul tuturor

De ce crește pofta de dulce înainte de menstruație? Hormonii și reglarea energiei

Trei thrillere imposibil de lăsat din mână, perfecte pentru perioada aceasta

“În general, comportamentele care umflă mândria, încrederea sau importanța de sine a unei persoane sunt susceptibile de a duce la aceasta, adesea printr-un proces gradual. De exemplu, în unele cazuri, o serie de succese majore consecutive pot determina declanșarea sindromului hubris. Totodată, mai putem vorbi și de exonerarea de reguli sau primirea de laude constante și fără punctarea aspectelor de corectat sau mai pot fi anumiți factori care pot face o persoană mai predispusă la dezvoltarea hubrisului, de exemplu, mediul lor cultural sau prezența unor trăsături de personalitate precum narcisismul, care implică interes și admirație față de sine excesive”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

Totodată, specialistul afirm că Hubris afectează oamenii atunci când vine vorba de trei tipuri de relații:

Mircea Miclea, despre criza lecturii la elevi: „Riscăm să devenim tot mai ușor de manipulat”

7 recomandări de cărți scrise de autori români, apărute anul trecut, care au devenit bestseller

Un profesor cere reguli clare privind folosirea telefonului personal în activitatea didactică

• Relația lor cu sinele. Când vine vorba de relația unei persoane cu sine, hubrisul o poate determina să dezvolte încredere excesivă și mândrie, ceea ce o poate determina să-și supraestimeze abilitățile, cunoștințele și probabilitatea de succes și să rateze necesitatea informării corecte sau al unui antrenament suficient pentru atingerea obiectivelor;
• Relația lor cu ceilalți. Când vine vorba de relația cu ceilalți, cei ce prezintă sindromul hubris se pot considera ca fiind mai presus de ceilalți, ceea ce poate duce la aspecte precum refuzul de a asculta sfaturi, perspective diferite și disponibilitatea de a folosi frica, intimidarea și violența pentru a-și atinge obiectivele;
• Relația lor cu autoritatea. Când vine vorba de relația unei persoane cu autoritatea, hubrisul o poate determina să se considere a fi mai presus de lege, ceea ce o poate determina să creadă că nu trebuie să respecte legile și poate dezvolta dispreț față de autoritate.

Citiți continuarea pe pagina următoare >>>>

Un profesor cere ca bursa socială să fie plătită și în vacanță: „Sărăcia nu ține cont de calendarul școlar”

Noul An, noi începuturi: cum să ne facem rezoluții care chiar se respectă

Nu le ignora: 5 semnale de la intuiția ta că ceva nu este în regulă!

Garbo

Ultima actualizare: 3 Noiembrie 2021 @ 05:11

• 
• 

Mai multe despre Garbo