Sistemele medicale din Europa își întăresc treptat capacitatea de răspuns pentru situații de criză majoră, de la conflicte armate la amenințări biologice sau chimice. O analiză recentă a instituțiilor europene arată că, deși există progrese, nivelul de pregătire diferă considerabil de la o țară la alta, iar experții atrag atenția asupra riscurilor emergente și a nevoii de resurse suplimentare.
Riscurile biologice și rolul noilor tehnologii
Una dintre preocupările principale ale Comisiei Europene este creșterea riscurilor biologice, inclusiv posibilitatea ca noile tehnologii să fie folosite necorespunzător pentru dezvoltarea unor agenți patogeni periculoși. Laurent Muschel, director general adjunct al Autorității pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA), a explicat că inteligența artificială poate aduce beneficii importante în cercetarea medicală, dar impune și un cadru de reglementare solid.
„Avem nevoie de un cadru de reglementare adecvat și de un sistem de supraveghere corespunzător pentru a controla utilizarea inteligenței artificiale. Este o tehnologie extraordinară pentru dezvoltarea de noi medicamente, dar poate ajuta și persoane rău intenționate să dezvolte instrumente foarte puternice”, a declarat oficialul european.
Pentru a reduce aceste riscuri, HERA sprijină dezvoltarea unor măsuri medicale de răspuns împotriva amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare, printre care medicamente antivirale și anticorpi cu spectru larg, care ar putea permite începerea tratamentului chiar înainte de identificarea exactă a agentului implicat.
Rezerve de medicamente și echipamente pentru situații de urgență
O altă direcție importantă vizează asigurarea disponibilității medicamentelor, vaccinurilor și echipamentelor de protecție în caz de urgență. Prin HERA, Comisia Europeană coordonează mecanisme de achiziție și identifică punctele vulnerabile din lanțurile de aprovizionare, de la transport până la depozitare și distribuție.
În completare, mecanismul rescEU dezvoltă rezerve strategice de medicamente, echipamente de protecție și alte materiale medicale, destinate situațiilor în care capacitatea unui singur stat membru este depășită.
Lecțiile conflictului din Ucraina și recomandările NATO
Experiența războiului din Ucraina a scos la iveală provocările cu care se pot confrunta spitalele în timpul unui conflict, de la atacuri asupra unităților medicale până la un număr mare de răniți care necesită îngrijiri pe termen lung. Jarno Habicht, fostul șef al biroului Organizației Mondiale a Sănătății din Ucraina, a subliniat că nevoile de îngrijire pentru traumatisme, recuperare și sănătate mintală au crescut semnificativ.
„Este nevoie de o clădire adecvată, de un spațiu sigur. Dar, în cele din urmă, totul depinde de prezența asistenților medicali, a medicilor și a personalului de sprijin”, a explicat Habicht, insistând asupra importanței echipamentelor, pregătirii și resurselor financiare pentru personalul medical.
Generalul de brigadă Petter Iversen, președintele Comitetului șefilor serviciilor medicale militare din NATO, a atras atenția că spitalele europene trebuie să își extindă capacitatea de îngrijire și să își pregătească personalul pentru situații de criză majoră. Potrivit acestuia, aprovizionarea cu materiale medicale rămâne un punct sensibil, chiar dacă unele state au început deja să suplimenteze numărul de paturi.
„Avem nevoie de o combinație de stocuri și capacități de depozitare, dar și de o bază industrială extinsă”, a spus Iversen. Cerințele de reziliență actualizate de NATO în septembrie 2026 prevăd planuri de intervenție pentru situații cu victime multiple, rezerve de medicamente și produse sanguine, precum și exerciții comune între structurile medicale civile și militare.
Specialiștii sunt de acord că pregătirea sistemelor sanitare pentru crize majore depinde, în esență, de planuri clare de intervenție, de rezerve suficiente de resurse medicale și de personal bine pregătit, astfel încât îngrijirile medicale să poată continua indiferent de amploarea situației de urgență. Pentru că noile tehnologii, inclusiv inteligența artificială, pot fi folosite atât pentru dezvoltarea de tratamente benefice, cât și, în mod greșit, pentru crearea unor agenți patogeni periculoși, ceea ce impune reglementare și supraveghere atentă. RescEU este mecanismul prin care Comisia Europeană constituie rezerve strategice de medicamente, echipamente de protecție și alte materiale medicale, folosite atunci când un stat membru nu mai poate gestiona singur o situație de urgență. Au observat că un conflict prelungit crește mult nevoia de îngrijiri pentru traumatisme, recuperare și sănătate mintală, iar continuitatea actului medical depinde în primul rând de prezența și sprijinul acordat personalului medical.
Foto: Shutterstock.comÎntrebări frecvente despre Spitale
1. De ce sunt considerate riscurile biologice o prioritate pentru sănătatea publică europeană?
2. Ce este rescEU și ce rol are în pregătirea pentru crize?
Călin Niță, tânărul din Piatra-Neamț care studiază chimia la ETH Zurich. A cucerit competițiile naționale și internaționale
O echipă tânără de gimnaste a reprezentat România la Campionatele Mondiale de la Rotterdam
Studiu în nouă școli românești: platforma Eduten a dublat progresul elevilor la matematică
3. Ce lecții au tras experții din experiența spitalelor din Ucraina?
Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi.
Ca redactor,...
Ce amenzi riscă pasagerii din transportul public pentru zgomot, chiar dacă au bilet valabil
Lipsa farmaciilor din 486 de comune arată nevoia unor soluții pentru satele românești
Liceul Tehnologic Motru trece la cursuri online din lipsa căldurii, iar soluțiile pentru elevi se organizează rapid
Ministrul Sorin Ionescu: profesorii trebuie să înțeleagă și să încurajeze elevii, nu doar să livreze conținuturi