O perioadă de 24 de ore fără mâncare ar putea activa mecanisme naturale care ajută intestinul să se regenereze după leziuni, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Texas MD Anderson Cancer Center, din Statele Unite. Oamenii de știință au identificat o bacterie intestinală care joacă un rol esențial în acest proces, iar descoperirea ar putea contribui, în viitor, la tratamente care să reducă efectele secundare ale radioterapiei la pacienții cu cancer.
Cercetarea, publicată în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences, arată că postul alimentar poate modifica activitatea bacteriilor intestinale și poate pregăti celulele intestinului pentru refacerea țesuturilor deteriorate. Este important de precizat că rezultatele provin din cercetări preclinice, iar efectele observate nu au fost încă demonstrate la oameni.
Ce se întâmplă în organism după o zi de post alimentar
Oamenii de știință au constatat că o perioadă de 24 de ore fără hrană determină creșterea numărului unei bacterii benefice, numită Akkermansia muciniphila, cunoscută și sub abrevierea AKK. Această bacterie produce o substanță numită propionat, care contribuie la activarea unor mecanisme celulare implicate în regenerarea intestinului.
Propionatul acționează împreună cu modificările metabolice provocate de post și influențează anumite proteine, numite histone, în jurul cărora este organizat ADN-ul din celule. Modificările respective permit activarea mai ușoară a genelor implicate în repararea țesuturilor, fără să schimbe secvența ADN-ului. Astfel, celulele intestinale sunt pregătite să reacționeze mai eficient în cazul producerii unor leziuni.
Helen Piwnica-Worms, profesor de oncologie radiologică experimentală și coordonatoare a cercetării, a explicat că postul pregătește celulele intestinale pentru a răspunde mai rapid și mai eficient după o deteriorare, într-un mod asemănător unui plan de intervenție pentru situații de urgență.
Rolul esențial al unei bacterii intestinale
Pentru a verifica importanța bacteriei Akkermansia muciniphila, cercetătorii au eliminat-o selectiv din organism în cadrul experimentelor. Rezultatele au arătat că, în absența acestei bacterii, postul alimentar nu a mai produs aceleași efecte benefice asupra regenerării intestinale. Mai mult, mecanismul de protecție a fost restabilit numai atunci când bacteria a fost reintrodusă în asociere cu postul alimentar.
Această observație sugerează că nici postul, nici prezența bacteriei, luate separat, nu sunt suficiente pentru a reproduce integral efectul constatat în cadrul studiului. Potrivit cercetătorilor, interacțiunea dintre alimentație, microbiomul intestinal și mecanismele celulare de regenerare ar putea avea aplicații importante în medicină.
O posibilă speranță pentru pacienții care urmează radioterapie
Radioterapia este utilizată frecvent pentru tratarea cancerelor localizate în zona abdominală, inclusiv a cancerului pancreatic, colorectal și a unor cancere ginecologice. Deși radiațiile contribuie la distrugerea celulelor canceroase, ele pot afecta și țesuturile sănătoase din apropierea tumorilor. Intestinul subțire este deosebit de vulnerabil, deoarece mucoasa sa este sensibilă la expunerea la radiații.
Deteriorarea acestui strat protector poate provoca simptome precum greață, diaree și infecții, iar în cazurile severe, complicațiile pot fi grave. Aceste riscuri pot limita inclusiv doza de radiații pe care medicii o pot administra în siguranță. Cercetătorii consideră că activarea mecanismelor naturale de regenerare intestinală ar putea contribui, în viitor, la protejarea țesuturilor sănătoase și la reducerea efectelor secundare ale tratamentelor oncologice.
Beneficii fără ca pacienții să renunțe la mâncare
Una dintre direcțiile importante ale cercetării este dezvoltarea unor metode care să reproducă efectele benefice observate în timpul postului alimentar, fără ca pacienții să fie nevoiți să renunțe la hrană. Oamenii de știință analizează posibilitatea utilizării unor bacterii benefice sau a substanțelor produse de acestea pentru a stimula mecanismele de regenerare celulară.
Kunal Rai, profesor de medicină genomică și unul dintre coordonatorii studiului, a subliniat că postul alimentar nu este întotdeauna o opțiune practică pentru persoanele diagnosticate cu cancer. Prin urmare, obiectivul cercetătorilor este identificarea unor intervenții alimentare, microbiene sau metabolice care să favorizeze refacerea țesuturilor sănătoase în timpul tratamentelor oncologice. O altă direcție de cercetare vizează posibilitatea aplicării acestor mecanisme și în cazul altor țesuturi afectate de tratamentele împotriva cancerului, inclusiv măduva osoasă.
Autorii cercetării atrag atenția că descoperirile se află încă într-o etapă preclinică. Sunt necesare investigații suplimentare pentru a stabili dacă mecanismele identificate funcționează în același mod și în organismul uman, precum și dacă activarea acestor procese poate îmbunătăți în siguranță recuperarea pacienților care urmează radioterapie. Deocamdată, cercetarea nu demonstrează că un post de 24 de ore are aceleași beneficii la oameni și nu constituie o recomandare ca pacienții oncologici să întrerupă alimentația, orice decizie privind alimentația în timpul tratamentelor luându-se împreună cu medicul curant.
Întrebări frecvente despre Post Alimentar
1. Ce se întâmplă în intestin după 24 de ore fără mâncare?
Cercetătorii au observat creșterea unei bacterii benefice, Akkermansia muciniphila, care produce o substanță numită propionat, implicată în activarea mecanismelor celulare de regenerare a intestinului.
2. Această descoperire înseamnă că postul ajută deja pacienții cu cancer?
Nu încă. Studiul este preclinic, iar cercetătorii subliniază că sunt necesare studii pe oameni pentru a confirma dacă aceste mecanisme funcționează la fel și în organismul uman.
3. De ce este importantă bacteria Akkermansia muciniphila?
Experimentele au arătat că, în absența acestei bacterii, postul alimentar nu mai produce aceleași efecte benefice asupra regenerării intestinale, ceea ce sugerează rolul ei esențial în acest proces.
Foto main: Shutterstock.com
Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi.
Ca redactor,...
Ce amenzi riscă pasagerii din transportul public pentru zgomot, chiar dacă au bilet valabil
Lipsa farmaciilor din 486 de comune arată nevoia unor soluții pentru satele românești
Liceul Tehnologic Motru trece la cursuri online din lipsa căldurii, iar soluțiile pentru elevi se organizează rapid
Ministrul Sorin Ionescu: profesorii trebuie să înțeleagă și să încurajeze elevii, nu doar să livreze conținuturi