Comunicat de presă
Lucrările prezentate de cei treisprezece artiști români, Albert Kaan, Ana Gurduza, Anca Enache, Dan-Florin Dumănoiu, Ioana Aron, Ioana Miruna Morțe, Lăcră Grozăvescu, Maria Brîneț, Márk-Norbert Nebert, Mirela Cerbu, Norica-Ioana Popescu, Răzvan Năstase și Sebastian Iacob, reprezintă discipline precum pictură, sculptură, ceramică, fotografie, instalații și performance video.
Dan-Florin Dumănoiu expune picturi în acrilic ce explorează relația dintre corp, peisaj și percepție. Ioana Miruna Morțe propune „Prize Catharsis”, un video-performance ce interoghează presiunea performativă, perfecționismul și standardele meritocratice. Sebastian Iacob aduce la Istanbul o serie de lucrări în acrilic precum „Leopard”, „Crocodile”, „White zebra, black zebra”, alături de instalația monumentală „Circus”, care chestionează relația om-animal.
Ana Gurduza prezintă o serie de desene în tuș și piese ceramice ce funcționează ca meditații vizuale asupra echilibrului, trecerii timpului și transformării. Maria Brîneț expune sculpturi și instalații ce reinterpretează arhive personale și colective, explorând felul în care memoria, trauma și moștenirea intergenerațională pot fi transformate în limbaj vizual, iar Norica-Ioana Popescu își concentrează atenția asupra experienței personale prin autoportrete în tempera și acuarelă, care surprind legătura afectivă cu animalele de companie.
Márk-Norbert Nebert propune prin desenele sale conceptuale pe hârtie un dialog vizual despre tensiunea dintre individ și colectiv, dependență și alegeri imposibile, în timp ce Anca Enache folosește fotografia pentru a explora conexiunea intimă dintre om și natură și modalitățile în care memoria și identitatea se leagă de spațiile naturale. Răzvan Năstase creează lucrări în tehnici mixte pe panouri de lemn, reflectând asupra percepției senzoriale și asupra tensiunii dintre dorința de a simți și experiența amorțelii. Albert Kaan propune lucrări ce explorează dinamica spațiului și relația dintre obiect, corp și privitor.
Ioana Aron, cunoscută pentru intervențiile sale pe pânză și instalații de mari dimensiuni, investighează procesele de transformare, memoria corporală și exprimarea emoțională, iar Mirela Cerbu propune instalații modulare care surprind fragilitatea naturii și modul în care mediul reacționează la acțiunile umane. Lăcră Grozăvescu completează selecția cu lucrări diverse care abordează teme legate de identitate, memorie, apartenență și transformarea percepției în era digitală, printr-o varietate de forme de expresie vizuală.
Prezența României la BASE 2025 este posibilă prin sprijinul Trendyol, principalul sponsor și partener cultural al BASE 2025. În ultimii patru ani, Trendyol Art a devenit una dintre cele mai importante inițiative dedicate artei contemporane din Turcia, oferind artiștilor tineri vizibilitate, sprijin și oportunități de a-și prezenta și promova lucrările atât în mediul digital, cât și în spații fizice.
Prin susținerea acestei participări, Trendyol își consolidează angajamentul pe termen lung față de România, sprijinind comunitatea creativă locală și oferind tinerilor artiști vizibilitate internațională și oportunități profesionale importante. BASE 2025, care are loc între 26 și 30 noiembrie la Istanbul, aduce împreună peste 150 de artiști turci emergenți și oferă o platformă unică pentru schimburi culturale, descoperirea unor noi perspective și conectarea scenelor artistice din România și Turcia.



”Nu mă lăsa să mor” - o poveste de ficțiune despre realitatea dureroasă a singurătății, din 5 decembrie în cinematografe
O joacă a unui tânăr român a dus la reinventarea sistemului de returnare a ambalajelor
McHappy Day 2025®: când faptele bune țin familiile împreună
Prelungim termenul de înscriere ca voluntar pentru copiii abandonați. Ultima zi de înscriere: 10 octombrie