In noaptea de 25 octombrie 2011 a plecat dintre noi, cu discretia care i-a fost intotdeauna proprie, LIVIU (IOAN) CIULEI, cea mai complexa personalitate pe care a avut-o vreodata teatrul din Romania, regizor, scenograf si actor de urias talent, formator de trupa si conducator de teatru, totodata important regizor si actor de film.
Nascut in 1923 si destinat initial unei cariere de arhitect ce urma sa o continue pe cea inginereasca a tatalui sau (constructorul teatrului numit astazi „C.I. Nottara”), LIVIU CIULEI a parasit repede linistea plansetei si siguranta betonului pentru tumultul si capriciile scenei de teatru, unde, ca scenograf mai intai, ca actor si regizor curand dupa aceea, avea sa straluceasca timp de peste sase decenii.
Indisolubil legat de Teatrul Municipal devenit, la inceputul anilor 1960, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” – al carui director a fost intre 1963 si 1972 –, LIVIU CIULEI este autorul unor spectacole care au facut nu numai faima acestei institutii devenite, sub conducerea sa, cel mai bun ansamblu din tara, ci si renumele teatrului romanesc pe mapamond. Cum va place, Moartea lui Danton, Leonce si Lena, O scrisoare pierduta, Lungul drum al zilei catre noapte, Azilul de noapte, Furtuna sunt titlurile unor montari a caror faima a strabatut timpul, vorbind si astazi iubitorului de teatru, cu aceeasi prospetime, despre o constiinta mereu treaza si exigenta, o viziune plastica rafinata si, mai ales, o unica stiinta a lucrului cu actorii.
Au fost calitati care l-au impus pe LIVIU CIULEI si in teatrele din strainatate – Germania, Franta, Italia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Israel - , unde a lucrat mai ales in anii 1975-1990, dupa brutala sa inlaturare, de catre autoritatile comuniste, de la conducerea Teatrului „Bulandra”. A fost director al Teatrului Vivian Beaumont de la Lincoln Center din New York (1979-1980) si director artistic al Teatrului „Tyrone Guthrie” din Minneapolis (1980-1986) si a predat cursuri de regie si actorie la Columbia University si New York University. Reintors in tara dupa 1990, a realizat la Teatrul „Bulandra”, al carui director onorific a devenit, spectacolele Visul unei nopti de vara, Desteptarea primaverii, Hamlet, Henric al IV-lea si Sase personaje in cautarea unui autor, desavarsind astfel o cariera regizorala de remarcabila longevitate.
Si inca ar mai fi putut lucra. In ultima vreme, dezamagit de precaritatea materiala si debusolarea spirituala din teatrul romanesc – care ii datoreaza nu mai putin decat inaugurarea unei noi ere in gandirea autohtona despre spectacolul scenic, marcata de celebrul sau articol-manifest „Reteatralizarea picturii de teatru” (1957) –, se dedicase dragostei dintai, arhitectura, desavarsind planurile unor constructii pe care nu le-a vazut insa ridicate. Ultimul edificiu pe care si-a pus numele este superbul album intitulat Liviu Ciulei – Cu gandiri si cu imagini, publicat in 2009.
Liviu Ciulei ne-a parasit. Dispar, odata cu el, o intreaga epoca de civilizatie teatrala, de dedicatie totala fata de meserie, de competenta profesionala autentica si, inainte de orice, de iubire neconditionata pentru scandura scenei si tot ce exista deasupra ei.
UNIUNEA TEATRALA DIN ROMANIA (UNITER) si TEATRUL NATIONAL „I. L. CARAGIALE” din BUCURESTI deplang aceasta enorma pierdere si prezinta condoleante familiei artistului, aflata departe de tara. Intrata in randul personajelor legendare ale scenei romanesti, imaginea lui LIVIU CIULEI, imaginea unui om de rara civilitate si de profunda umanitate, ne va sta alaturi in incercarea de a-i reda teatrului romanesc nu doar teatralitatea, ci, mai cu seama, respectul fata de sine insusi.
Fie-i lina calatoria printre stele si usoara, povara eternitatii!
Avem o Gradina Zoologica - film dupa o intamplare adevarata
Program special de Pasti pentru copii si parinti
Festivalul Filmului European: Daca e luna mai, e film european!
