Publicat pe 1 August 2007
Intr-o calatorie de sapte zile, un barbat orb si ciung il invata pe foarte tanarul sau insotitor sa vada intunericul si femeia. Pentru unul s-ar parea ca e prea tarziu, pentru celalalt este inca prea devreme. Intre cei doi ia nastere o prietenie stranie, in care nu se stie cine are mai mare nevoie de ajutor.
Romanul Intunericul si mierea a fost ecranizat de doua ori, cu titlul Parfum de femeie: prima data in 1974, cu Vittorio Gassman in rolul orbului, apoi in 1992, cand, pentru acelasi rol, Al Pacino a obtinut Oscarul. Din rivalitatea cu filmul, cartea nu are nimic de pierdut si nici de castigat: lumea ei vascoasa si grea ca mierea isi invaluie cititorul fara graba si fara gres. Iar bastonul de bambus al orbului biciuie amintirea unei nopti lungi, in Neapole, orasul celei mai vizibile frumuseti.
Autor: Giovanni Arpino
Editura: Humanitas
Acest articol poate fi preluat daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului: Parfum de femeie
Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Garbo incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.
Picatura de Zen: Iubiti si veti fi surprinsi!
Cotcodac sau Cucurigu?! Cine canta in familia moderna?
Mai putin inseamna mai mult: 7 sfaturi egoiste ale dragostei!
