Evolu■ia conceptului de inteligen■Ń

Aptitudinile caracterizeazŃ latura instrumental - opera■ionalŃ a personalitŃ■ii, organizatŃ ţn sisteme opera■ionale superior dezvoltate, relativ stabile, care mijlocesc performan■e deasupra mediei ţn activitatea teoreticŃ, tehnico-aplicativŃ, organizatoricŃ, artisticŃ sau sportivŃ. Prin fuzionarea ║i combinarea specificŃ a aptitudinilor, se ajunge la talent ţn mŃsura ţn care permit realizarea de produse originale cu o ţnaltŃ cotŃ de creativitate. Aptitudinile sunt condi■ionate de zestrea ereditarŃ dar ║i de mediul educa■ional ţn care se dezvoltŃ individul. Ele sunt diversificate ║i marcheazŃ profund destinul fiin■ei umane,deoarece fiecare om porne║te ţn via■Ń cu o zestre ereditarŃ singularŃ ║i strŃbate o traiectorie socio-culturalŃ specificŃ. ╬n demersul de consiliere al cadrelor didactice, aptitudinile reprezintŃ punctul de plecare ţn orientarea ║colarŃ ║i op■iunile profesionale ale tinerilor. Inteligen■a poate fi privitŃ ca un sistem unitar ║i armo-nios de aptitudini care se manifestŃ prin mecanisme de asimilare ║i adaptare de naturŃ func■ionalŃ dar mai ales prin inovare ║i creativitate. Inteligen■a este un proces complex cu o bogatŃ ţncŃrcŃturŃ de semnifica■ii care a provocat dezbateri aprinse ║i continuŃ sŃ preocupe speciali║tii ţn psihologie. ╬ncŃ de la ţnceputul sec. al XX-lea, psihologul englez C. Spearman ,analizÔnd corela■iile ob■inute de la subiec■ii supu║i la diverse tipuri de teste, a ajuns la concluzia cŃ inteligen■a implicŃ diverse aptitudini specifice (factori specifici) grefate pe o aptitudine generalŃ comunŃ (factorul g). Metoda analizei factoriale a inteligen■ei a fost dezvoltatŃ de L.L. Thurstone ║i J.P. Guilford, prin luarea ţn considerare a unei multitudini de factori, mai mult sau mai pu■in corela■i. DupŃ psihologul elve■ian Jean Piaget, creatorul epistemologiei genetice, evolu■ia inteligen■ei ţn ontogenezŃ este rezultatul echilibrului opera■iilor mentale (clasare, mŃsurare, numŃrare, deplasare spa■io-temporalŃ etc.) ob■inute prin interiorizarea ac■iunilor practice cu obiectele ţn structuri mentale dimanice, organizate ierarhic. Orice experien■Ń din via■Ń este structuratŃ pe baza unor scheme psihice degajate de practica socialŃ ║i individualŃ din realitatea obiectivŃ. Dezvoltarea inteligen■ei la copil parcurge succesiv mai multe stadii : senzorio-motor (de la na║tere pÔnŃ la apari■ia limbajului, 15-18 luni), pre-operator (de la apari■ia limbajului pÔnŃ la 7-8 ani), al opera■iilor concrete (de la 7-8 ani pÔnŃ la 10-11 ani), al opera■iilor formale (de la 10-11 ani pÔnŃ 15-16 ani). ╬n stadiul opera■iilor formale, gÔndirea devine aptŃ pentru ra■ionamente ipotetico-deductive ║i experimente ║tiin■ifice. Psihologul american Jerome J. Bruner a conceput evolu■ia stadialŃ a inteligen■ei ţn termeni mult mai flexibili, ţn sensul cŃ orice etapŃ poate fi acceleratŃ prin strategii didactice adecvate. DupŃ Bruner, öbazele oricŃrei discipline pot fi predate oricui, la orice vÔrstŃ, ţntr-o formŃ potrivitŃö. El insistŃ mult asupra necesitŃ■ii cultivŃrii la elevi a stilului de ţnvŃ■are ║■iin■ific, care ţmbinŃ gÔndirea analiticŃ cu intui■ia. SfÔr║itul sec. al XX-lea este marcat de efortul unor cercetŃtori de cuantificare a inteligen■ei pentru a evalua riguros performan■ele elevilor. Este meritul lui Alfred Binet ║i al lui Theodore Simon de a fi dezvoltat ţn 1905, la Paris, primul test de analizŃ a inteligen■ei copilului care, apoi, a fost extins pentru a mŃsura inteligen■a omului, adicŃ indicele nivelului de dezvoltare a inteligen■ei, a cŃrui valoare, exprimatŃ ţn procente, se ob■ine prin raportarea vÔrstei mentale la vÔrsta cronologicŃ ║i ţnmul■irea cu 100. Textul Stanford-Binet pleacŃ de la premiza cŃ oamenii se nasc cu o anumitŃ inteligen■Ń, constituitŃ din abilitŃ■i logice ║i verbale, care nu se schimbŃ ţn cursul vie■ii.
O nouŃ viziune ţn psihologie a fost adusŃ de teoria inteligen■elor multiple, publicatŃ pentru prima oarŃ ţn 1983, ţn lucrarea ôFrames of Mind:The Theory of Multiple Intelligencesö,de cŃtre Horward Gardner, profesor de teoria cunoa║terii, educa■ie ║i psiholo-gie la Universitatea Harvard ║i de neurologie la Facultatea de MedicinŃ din Massachussetts, SUA. Semnifica■ia acestei teorii este extinderea con-ceptului de inteligen■Ń tradi■ionalŃ din sfera logico-matematicŃ ║i verbal-lingvisticŃ spre alte disponibilitŃ■i ale omului de interac■ionare cu lumea. DupŃ Gardner, inteligen■a reprezintŃ ô abilitatea omului de a-║i rezolva problemele ţn via■Ń sau de a crea produse care sunt valorizate ţn unul sau mai multe contexte culturaleö. Mai tÔrziu, revenind asupra conceptului, afirmŃ cŃ inteligen■a umanŃ este un ôpoten■ial bio-psihologic de a prelucra informa■ia,care poate fi activat pentru rezolvarea de probleme ║i crearea de produse pre■uite de cel pu■in o culturŃö. El criticŃ modelul unilateral ţn care a fost definitŃ, recunoscutŃ ║i valorizatŃ inteligen■a umanŃ, oferind un model alternativ, cu implica■ii deosebite ţn ţnvŃ■ŃmÔnt . Teoria sa este rezultatul unor cercetŃri laborioase asupra profilelor cognitive ale copiilor supradota■i, auti║ti, savan■i idio■i, oameni cu dificultŃ■i ţn ţnvŃ■are, a persoanelor care apar■in la diverse culturi. Teoria inteligen■elor multiple nu schimbŃ ceea ce avem de predat, ne ajutŃ doar sŃ schimbŃm modul ţn care lucrŃm cu elevii, sŃ ţn■elegem faptul cŃ elevii pot fi de║tep■i ţn diferite moduri ║i ne instrumenteazŃ ţn a-i ajuta sŃ evolueze ţn mod diferit. ╬n acest context, misiunea profesorului este de a dezvolta strategii de predare care sŃ permitŃ elevilor sŃ ţ║i exprime modalitŃ■ile multiple de a ţn■elege ║i de a valoriza propria lor unicitate. Scopul este ca fiecare elev sŃ se dezvolte la maximum de capacitate ţn conformitate cu poten■ialul propriu. Dar nu to■i dascŃlii au voca■ie pentru profesia aleasŃ. Sunt cunoscuteTeoria lui Gardner porne║te de la ideea existen■ei unor inteligen■e diferite ║i autonome ce conduc la modalitŃ■i diverse de cunoa║tere, ţn■elegere ║i ţnvŃ■are. Se considerŃ cŃ oamenii posedŃ nouŃ tipuri de inteligen■e, ║i anume:
1.Inteligen■a verbal-lingvisticŃ sau inteligen■a cuvintelor (capacitatea de a rezolva probleme ║i de a dezvolta produse cu ajutorul codului lingvistic; se manifestŃ la jurnali║ti, scriitori, profesori, etc.)
2.Inteligen■a logico-matematicŃ sau inteligen■a numerelor ║i a ra■iunii( capacitatea de a opera cu modele, categorii, rela■ii, de a grupa, ordona ║i interpreta date; este ţntÔlnitŃ la matematicieni, contabili, programatori, oameni de ║tiin■Ń etc.).
3.Inteligen■a spa■ial- vizualŃ sau inteligen■a imaginilor, desenului ║i a picturii ( capacitatea de a rezolva probleme ║i de a dezvolta produse cu ajutorul reprezentŃrilor spa■iale ║i al imaginii; este ţntÔlnitŃ la arhitec■i, pictori, graficieni, sculptori , cartografi, proiectan■i etc.).
4.Inteligen■a muzical-ritmicŃ sau inteligen■a tonului, ritmului ║i a timbrului ( capacitatea de a rezolva probleme ║i de a dezvolta produse cu ajutorul ritmului ║i melodiei; se manifestŃ la muzicieni, compozitori, poe■i, piani║ti).
5.Inteligen■a corporal-kinestezicŃ sau inteligen■a ţntregului corp (capacitatea de a rezolva probleme ║i de a dezvolta produse cu ajutorul mi║cŃrii ; este ţntÔlnitŃ la sportivi, actori, chirurgi etc.)
6.Inteligen■a naturalistŃ sau inteligen■a tiparelor, regularitŃ■ilor ║i a comportamentelor( capacitatea de a rezolva probleme ║i de a dezvolta produse cu ajutorul clasificŃrilor ║i reprezentŃrilor din mediul ţnconjurŃtor; se manifestŃ la fermieri, biologi, ecologi, astronomi etc.).
7.Inteligen■a interpersonalŃ sau inteligen■a interac■iulor sociale(capacitatea de a rezolva probleme ║i de a dezvolta produse prin cunoa║terea ║i interac■iunea cu ceilal■i; este ţntÔlnitŃ la profesori, directori, politicieni).
8.Inteligen■a intrapersonalŃ sau inteligen■a autocunoa║terii( capacitatea de a rezolva probleme ║i de a dezvolta produse prin cunoa║terea de sine; se manifestŃ la teologi, ţntreprinzŃtori, scriitori ).
9.Inteligen■a existen■ialŃ ľ Gardner e convins cŃ e o modalitate de cunoa║tere, dar nu a stabilit localizarea pe creier. De aceea vorbe║te despre aceasta ca despre o jumŃtate de inteligen■Ń.Se manifestŃ la filosofi, anali║ti etc.
╬n ôFrames of Mindö, H. Gardner afirmŃ :
* öExistŃ o inteligen■Ń ţn sunet ║i una ţn mi║care, ţn culoare ║i ţn rela■ia umanŃö.
* öMuzica este o corporalizare a inteligen■ei care este ţn sunetö.
* ôPoetul este o persoanŃ care nu uitŃ niciodatŃ anumite impresii despre care scrieö.
* ôExistŃ limbaje, altele decÔt cuvintele, simbolurile, limbajele naturii. ExistŃ limbajul corpuluiö.
* ôInteligen■a socialŃ, dezvoltatŃ la ţnceput sŃ rezolve probleme de naturŃ interpersonalŃ, ţn timp ║i-a gŃsit expresia ţn crearea institu■iilor socialeö.
Din punct de vedere biologic, inteligen■ele sunt independente ţn func■ie de zonele corticale care le guverneazŃ. La nivel individual ele apar ţn combina■ii, fiecare individ fiind de fapt ,, o colec■ie de inteligen■eö. ¬i pentru cŃ indivizii au profiluri de inteligen■Ń diferite, ║coala trebuie sŃ asigure o educa■ie care sŃ maximalizeze poten■ialul intelectual al fiecŃruia. Un element esen■ial ţn aplicarea teoriei inteligen■elor multiple la clasŃ este cunoa║terea profilului de inteligen■Ń a al elevilor. Aflarea punctelor ,,tariö ║i ,,slabeö este esen■ialŃ pentru stabilirea strategiilor de diferen■iere ║i individualizare. De║i o re■etŃ general valabilŃ nu existŃ, cadrele didactice care doresc sŃ predea ţn spiritul teoriei inteligen■elor multiple, pot sŃ urmeze succesiunea de pa║i:
-determinarea profilului dominant de inteligen■Ń prin identificarea abilitŃ■ilor fiecŃrui elev;
-familiarizarea elevilor cu teoria inteligen■elor multiple;
-con║tientizarea de cŃtre elevi a combina■iei de inteligen■e multiple;
-motivarea elevilor pentru a-║i dezvolta inteligen■ele multiple;
-asigurarea de cŃtre profesor a unui cadru adecvat pentru manifestarea inteligen■elor multiple.
Aplicarea ţn unitŃ■ile ║colare a teoriei inteligen■elor multiple se poate face prin strategii interactive de predare-ţnvŃ■are-evaluare: portofolii, proiecte, hŃr■i conceptuale,interviuri, studiu de caz etc. Este important ca profesorul sŃ-║i adapteze stilul de predare la stilul de ţnvŃ■are al elevilor pentru realizarea cu succes a obiectivelor opera■ionale. Un scenariu didactic care stimuleazŃ punctele forte ale elevilor ║i evitŃ pe cele slabe va conduce la atingerea dezideratelor ţntr-un mod plŃcut ║i u║or. DascŃlii cu voca■ie promoveazŃ strategii didactice moderne, care permit elevilor sŃ punŃ ţn valoare prin cuvÔnt scris sau oral, dar ║i prin muzicŃ, desen sau mi║care, disponibilitŃ■ile multiple de a ţn■elege ║i de a valoriza propria personalitate.
protelisav
Postat pe 26 Octombrie 2011 16:12

Asa... si?
Ratusca, baga un comentariu , ca tu esti mai intelighenta... si " mai superioara "... vezi bine.
nicholas_
Postat pe 26 Octombrie 2011 20:55
Io nu comentez...
Nu-s inteligenta, numa' am intrat sa vad ce-i p'aci...
Am si plecat!
Axl_22
Postat pe 26 Octombrie 2011 21:06
eludand meandrele concretului...
io astept si volumul doi.... da' tot acilea pe garbo, ca n-am bani sa-l iau din librarie!
alfheim
Postat pe 26 Octombrie 2011 21:09
nicholas, gresit! ea e conceptul insusi. substanta! asadar, are totul la degetul al mic! dar depinde cum il suceste.

esme
Postat pe 26 Octombrie 2011 21:15
Eu as zice, Esme, ca e postatorul insusi, tocmai d'aia nu apare. Insa asteptam, caci ei ii place sa joace tenis cu P, cu ea insasi.

Heei, tenis cu P e ping-pong. Rusine celor care s-au gandit la P.enis !!
nicholas_
Postat pe 26 Octombrie 2011 21:23
haidi, bre nicholas, io chiar i-as gasi o alta intrebuintare lui P. ...celalalt.


ouch, ce-am scos-o! nu dadea!
esme
Postat pe 26 Octombrie 2011 21:28
Zi repede care-i P celalalt ! Ca io mi-s in " vrasta" si uit rapid .
nicholas_
Postat pe 26 Octombrie 2011 21:30
haidi, bre nic, ca unele nu se uita! dimpotriva, as zice, ca acum la varste `respectabile`, ti le amintesti si mai abitir. parc-ar fi din setare.
ptiu, drace, ce gura spurcata am!
esme
Postat pe 26 Octombrie 2011 21:34

Asa, Esme. La varste respectabile, ti le amintesti, ca nu te lasa prostata sa uiti. hehe...
Da' parca mai avea o intrebuintare... hm , am uitat care.

Ptiu, drace, iote ce vb noi pe topicul inteligent !
nicholas_
Postat pe 26 Octombrie 2011 21:53
ce va place sa stricati topicele ........chiar , de unde o fi copiat ?
jeanette40
Postat pe 26 Octombrie 2011 22:00
pai, io stiu, mey nic?! io nu-l am pe P. ala in dotare!

dar sunt ft...creativa. gasesc io ceva pe loc! hey, nu-i vreo aluzie! e o afirmatie.
aolio, ia garbo foc!
tre, dreak, sa ma pisc de limba ori s-o inghit!

jeannetto, nu vrei sa-l strici si tu cu noi?
esme
Postat pe 26 Octombrie 2011 22:05
De la: esme, la data 2011-10-26 21:15:09nicholas, gresit! ea e conceptul insusi. substanta! asadar, are totul la degetul al mic! dar depinde cum il suceste.




vezi sa nu/i consideri intgeligenti doar pe cei care gandesc ca tine.(Ugo Ojetti)
ratuscaceaurata
Postat pe 5 Noiembrie 2011 18:21
Da...dar exista inca si inteligenta garbata, adica a celor ce interactioneza pe Garbo!
Luna_in_capricorn
Postat pe 5 Noiembrie 2011 18:33
Seara buna, natiune! Eu sunt ok iar in Italia ploua apocaliptic...
Luna_in_capricorn
Postat pe 5 Noiembrie 2011 18:35
Salut, Luna! sa inteleg, ca vrei soare?
Axl_22
Postat pe 5 Noiembrie 2011 18:36
luna
imi permit eu sa raspund in numle natiunii..

am vazut la TV...offff
Eugenia69
Postat pe 5 Noiembrie 2011 18:37
De la: Axl_22, la data 2011-11-05 18:36:47Salut, Luna! sa inteleg, ca vrei soare?


Salut, puiule! Sunt atat de coplesita de ceea ce se intampla incat nu mai stiu ce vreau...si nici nu stiu daca voind, pot schimba ceva, pe cineva...
Luna_in_capricorn
Postat pe 5 Noiembrie 2011 18:41
De la: Eugenia69, la data 2011-11-05 18:37:38 luna
imi permit eu sa raspund in numle natiunii..

am vazut la TV...offff


Eugenia! Da, e jale...Eu, una , sunt blocata din cauza fricii...Natura e infuriata. Ploaia masiva nu explica dezastrul, mai e ceva...inca nu am inteles ce...
Luna_in_capricorn
Postat pe 5 Noiembrie 2011 18:44
Luna, sorry!
Axl_22
Postat pe 5 Noiembrie 2011 18:46
De la: Luna_in_capricorn, la data 2011-11-05 18:33:58Da...dar exista inca si inteligenta garbata, adica a celor ce interactioneza pe Garbo!




ratuscaceaurata
Postat pe 5 Noiembrie 2011 18:55
Hai,mai ratzushk, nu spune ca nu exista inteligenta pe garbo! Exista!
Luna_in_capricorn
Postat pe 5 Noiembrie 2011 20:11
da, exista inteligenta "garbotista" as zice mai degraba.... dar de mai multe feluri... ! dadu-i (sunt sigur ca n-am scris corect... dar asta e cea ce mi-a venit...) de topicul asta si va spun sincer ca de la prima fraza pe care am inteles-o pe la 3 ani... si pana la ce a postat acest prolislavici... nu am mai intalnit asa fraze inteligente si profunde ca in postarea lai ! ma rog... chiar daca nu-i apartin creierului lui... sau ma rog... cu ce le produce el/dansul !!! nici nu inteleg cum de am putut respira pana acum.... fara asa ceva !!! astept ca esme sa-mi explice... totusi... ce vra sa spuna domnul cu asta ????? luna.... aici e soare... si cald, ziua: 28 grade si noaptea: 14 !!! si din pacate nu ploua.... ! ca sa vezi ce nedreapta e... luna asta care ne opreste ploile !!!
barboneli
Postat pe 10 Noiembrie 2011 21:31
De la: Luna_in_capricorn, la data 2011-11-05 20:11:25Hai,mai ratzushk, nu spune ca nu exista inteligenta pe garbo! Exista!



noroc cu aparatura inteligenta!...o sa ajungem sclavii ei.
ratuscaceaurata
Postat pe 13 Noiembrie 2011 20:51
multumesc,foarte interesant....imi va folosi in viitor.
la examenele mele.
ce e cu inteligenta emotionala?
din practica,cu cat incurajezi si iubesti mai mult un copil,cu atat va fi mai inteligent.
va pune in valoare ce are genetic.
am fost baby sitera la cativa copii considerati prosti,altii inapoiati.
au ajuns sa straluceasca exact in domeniile la care erau repetenti.
un alt copil de doi ani,s-a recuperat la fel,nu stia decat sa loveasca,sa distruga,si nu vorbea deloc.
iubirea este cheia la foarte multe,si la fel pentru usa inteligentei,e cheia perfecta.
d
daniilia
Postat pe 15 Noiembrie 2011 16:40

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Cresa Nr 13 sector 6 - centrul de zi Neghinita 3 De la: garbo_491598 6 Septembrie 2018 12:15
Cum poti deveni un om puternic?Un om informat este un om protejat..Informatia face omul puternic 9 De la: ingerasulluptator 1 Aprilie 2013 21:31
Aplicatie educationala - ebook interactiv 1 De la: garbo_414330 9 August 2015 16:32
Babelopolis - Ora║ul de Vacan■Ń de la Babel 1 De la: garbo_3703 26 Mai 2012 09:50
Evolu■ia conceptului de inteligen■Ń 25 De la: daniilia 15 Noiembrie 2011 16:40
Setari Cookie-uri