Sistemul Solar surprins ca niciodată: furtuni, inele de gheață și lumi pline de mistere

Telescoapele și sondele spațiale moderne ne oferă o imagine a Sistemului Solar cu totul diferită de cea din manualele de acum câteva decenii. De la furtuna gigantică de pe Jupiter până la inelele complexe ale lui Saturn și norii de metan de pe Neptun, observațiile recente arată că planetele din vecinătatea noastră cosmică sunt lumi active, aflate într-o continuă schimbare.

Este important de precizat că imaginile spectaculoase care circulă adesea online nu au fost realizate în același moment. Ele provin din observații făcute în ani diferiți, cu instrumente diferite, printre care telescopul spațial James Webb, sonda Juno, Hubble, Voyager și Cassini. Împreună, însă, aceste date construiesc una dintre cele mai complete perspective asupra Sistemului Solar de până acum.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.

Moment emoționant în Parlament. O elevă de clasa a V-a a vorbit despre presiunea școlii, iar reacțiile au stârnit controverse

O exoplanetă care a supraviețuit morții stelei sale, studiată de astronomi

Paradă planetară rară pe 28 februarie: Mercur, Venus, Saturn, Jupiter, Uranus și Neptun într-o aliniere uluitoare pe cer

Jupiter, planeta furtunilor și a aurorelor uriașe

Jupiter, cea mai mare planetă din Sistemul Solar, are o atmosferă plină de benzi de nori, vârtejuri și furtuni. Imaginile realizate de telescopul James Webb, care poate observa și lumina infraroșie, invizibilă ochiului uman, scot în evidență aceste structuri atmosferice într-un mod nou.

Marea Pată Roșie, unul dintre cele mai cunoscute fenomene din Sistemul Solar, este de fapt o furtună uriașă studiată îndeaproape de sonda Juno. Datele obținute au arătat că acest vortex atmosferic pătrunde la aproximativ 500 de kilometri sub vârfurile norilor, ceea ce înseamnă că pata vizibilă de pe suprafața planetei este doar partea de la suprafață a unui fenomen mult mai profund.

Jupiter are și aurore polare, însă mult mai spectaculoase decât cele de pe Pământ. Observațiile Webb din 2023 au arătat că aceste aurore pot fi de sute de ori mai strălucitoare, iar cercetătorii au descoperit că emisia produsă de ionul H₃⁺ este mai variabilă decât se credea anterior.

Cum arată o seară de vacanță în familie la NIBIRU

Logitech lansează tastatura Signature Slim Solar+ K980

Burse sociale 2026-2027: ministrul Educației anunță o analiză a sumei alocate și a modului de distribuire

Saturn, Uranus și Neptun, lumi mai complexe decât păreau

Inelele lui Saturn, alcătuite din fragmente de rocă și gheață de dimensiuni foarte diferite, au fost observate de Webb în infraroșu în 2023. În această lungime de undă, planeta apare întunecată, deoarece metanul din atmosferă absoarbe lumina solară, în timp ce inelele înghețate rămân strălucitoare. Aceeași observație a permis surprinderea unor luni ale planetei, printre care Dione, Enceladus și Tethys.

Uranus, considerată adesea o planetă simplă și liniștită, s-a dovedit a fi mult mai activă. Webb a surprins inelele sale, printre care inelul Zeta, foarte greu de detectat, precum și nori, furtuni și o zonă polară strălucitoare. Planeta se rotește practic „culcată pe o parte”, ceea ce face ca anotimpurile sale să fie foarte diferite de cele de pe Pământ.

Cât primește un profesor pentru prima de carieră didactică? Banii pot fi folosiți până în august 2027

Povestea lui Laurențiu, tânărul crescut în sistemul de protecție care a impresionat la Bacalaureat: Fără muncă nu se poate

Anul școlar 2026-2027 începe pe 7 septembrie: calendar și principalele noutăți

Neptun, aflat de aproximativ 30 de ori mai departe de Soare decât Pământul, a fost fotografiat de Webb în 2022, oferind cea mai clară imagine a inelelor sale din ultimele peste trei decenii. Unele dintre aceste structuri nu mai fuseseră observate atât de bine de la trecerea sondei Voyager 2 pe lângă planetă, în 1989.

De ce contează aceste observații

Dincolo de frumusețea imaginilor, aceste observații reprezintă surse valoroase de date științifice. Din ele pot fi studiate mișcarea norilor, formarea furtunilor, schimbările sezoniere, compoziția atmosferei, structura inelelor și activitatea aurorelor. Instrumente precum sonda Juno, care a survolat Jupiter de aproape, sau MESSENGER, care a fotografiat suprafața lui Mercur la scară de câțiva metri pe pixel, completează imaginea oferită de telescoapele aflate lângă Pământ.

ISMB a publicat lista celor 588 de posturi de conducere scoase la concurs în școlile din București

Arena Elevilor 2026: investiția în orientarea profesională a unei generații care intră într-o piață a muncii în schimbare

Care sunt ceaiurile potrivite pentru a fi consumate toamna

Concluzia acestor descoperiri este că planetele nu sunt lumi statice. Norii se deplasează, furtunile se transformă, aurorele își schimbă intensitatea, iar atmosferele se modifică odată cu anotimpurile. Cu fiecare misiune nouă, imaginea noastră asupra Sistemului Solar devine tot mai bogată, amintindu-ne că explorarea spațiului este, în esență, o continuă lecție de curiozitate și descoperire.

Întrebări frecvente despre Sistemul Solar

1. Ce telescop a realizat cele mai recente imagini ale planetelor din Sistemul Solar?

Multe dintre imaginile recente provin de la telescopul spațial James Webb, care poate observa lumina infraroșie, dar și de la sonde precum Juno, Voyager sau Cassini, fiecare contribuind cu date obținute în perioade diferite.

2. De ce apar culori diferite în imaginile spațiale ale planetelor?

Culorile din multe fotografii spațiale sunt atribuite științific pentru a evidenția anumite caracteristici, combinând date obținute prin filtre diferite, și nu reprezintă neapărat ceea ce ar vedea un om cu ochiul liber.

Supă verde de primăvară cu urzici, leurdă și untișor – vitamine și vitalitate într-un bol Plata cu ora 2026-2027: profesorii depun dosarele la școală în această perioadă Părinți și elevi cer eliminarea examenelor suplimentare de admitere la liceu

3. Ce este Marea Pată Roșie de pe Jupiter?

Este o furtună atmosferică gigantică, observată de secole, care potrivit datelor sondei Juno pătrunde la aproximativ 500 de kilometri sub vârfurile norilor planetei.

Foto: remotevfx.com /Shutterstock

Peste 9.500 de semnături într-o petiție pentru salvarea cercurilor gratuite din cluburile copiilor din București

Deficitul de profesori la științe: Ministerul Educației caută soluții dincolo de salarizarea diferențiată

Prima de carieră didactică 2026: profesorii au termen până pe 31 august să activeze măsura

Noemi

Ultima actualizare: 2 Septembrie 2026 @ 10:09

Mai multe despre Noemi