De la: demonsauinger, la data 2011-06-24 17:09:37De la: ingerasulluptator, la data 2011-06-20 23:50:52Pai stiii tu cine sapa groapa altui tot el cade in ea..Uite romanii si-au sapat groapa unii la altii groapa si uite acum s-a format o groapa mare,,unde au cazut aproape toti..in ea...pt ca romanii se doboara unii pe altii,,am mai ramas eu si inca cativa care nu se expun,,in rest toti sunt in groapa amarati..
asa....deci!si se extinde prin Europa?sau se "Margineanu forever."..la Romania.....  Pai romania este tara mea natala..Chiar daca nu ma iubeste nimeni de acolo eu ii iubesc pe toti din toata inima....si le doresc tot binele din lumea sa fie mai inteligenti si sa traiasca in pace si armonie unii cu altii
|
ingerasulluptator
Postat pe 24 Iunie 2011 22:46
|
http://www.youtube.com/watch?v=i6SuEqlafaM 
|
ratuscaceaurata
Postat pe 24 Iunie 2011 23:00
|
crestinii ortodocsi au scos sfinti ca paisie,care au facut mari minuni.
paisie e contemporan cu noi,iar minunile sunt intr-adevar mari.
sau ce sa mai zic de simeon stalpnicul.
sfinti care au trait mult inainte de buda,ca daniil....
iar iisus hristos a 'miorlait" mai bine decat toti sfintii de pe pamant.
d
|
|
|
daniilia
Postat pe 25 Iunie 2011 22:17
|
De la: daniilia, la data 2011-06-25 22:17:20 crestinii ortodocsi au scos sfinti ca paisie,care au facut mari minuni.
paisie e contemporan cu noi,iar minunile sunt intr-adevar mari.
sau ce sa mai zic de simeon stalpnicul.
sfinti care au trait mult inainte de buda,ca daniil....
iar iisus hristos a 'miorlait" mai bine decat toti sfintii de pe pamant.
d Cum pot sa spui de Iisus Hristos Dumnezeu ca a miorlait......Oamenii au miorlait si nu au inteles misiunea pe acest pamant...Si sa predice oamenilor sa se constriasca unii pe altii
|
ingerasulluptator
Postat pe 25 Iunie 2011 23:10
|
|
daniilia...aici ai exagerat pana si cu miorlaiala..
|
dor72
Postat pe 25 Iunie 2011 23:13
|
|
Iisus Dumnezeu Fiul lui Dumnezeu cel Viu,s-a intrupat prin Maica Domnului prin Duhul Sfant ca sa ii invete pe oameni iubirea si pacea....Apoi rastignirea si invierea a fost un plan a lui Dumnezeu,ca noi sa il acceptam pe Iisus ca Dumnezeu si indrumatorul nostru....Oamenii nu au inteles sacrificarea lui Iisus Hristos....Nu au inteles nimic.....Pt ca nu s-au lasat in voia lui Dumnezeu sa fie cinstiti,sa predice iubirea si dreptatea ca sa fie pace intre oameni
|
ingerasulluptator
Postat pe 25 Iunie 2011 23:15
|
irino, piua! mai ia si tu o pauza sa respiri! 
|
esme
Postat pe 25 Iunie 2011 23:19
|
De la: alfheim, la data 2011-06-18 16:43:00parerea mea e ca trebuie sa te faci budista ... si dupa ce te saturi sa stai la buda, te poti face musulmana. cred ca e cea mai potrivita religie pt tine!
ai ratacit de tot cararea femeie... sau fetitzo!
intamplator am urmarit comentariile acestui interpus care are un inceput de S.P.M in stare cronicizata. Ironizeaza tot si pe toti, se balanseaza pe raspunsuri la toate temele,lipsa de ocupatie si motivatie constructiva/ mai bine si-ar taia crengile pentru ca si asa ce FATA DE COPAC USCAT are ....sudist de giurgiu......mai cauta in colectia ta de soareci si hamsteri care put urat,de fapt si creierul tau emana un miros de dejectii.ar trebuie sa te ejectezi de pe garboNU ESTE LOCUL TAU AICI .....
|
garbo086720
Postat pe 26 Iunie 2011 09:25
|
Garbo 720 nu esti si Ingerasluptator??Dupa cum comentezi,asa mi se pare,daca gresesc...oricum nu-mi plac comentariile tale,te iei urat exprimandu-te de cine nutrebuie!! 
Esti prea nou pe Garbo ca sa-ti permiti sa caracterizezi pe cineva care are deja "stagiu" aici...  Controleaza-ti vocabularul,expresiile si mai asteapta...pana faci ceva vechime..!Mai priveste cum stau usierii pe-aici,cam ce le poate capul unora,cam ce nu le poate ..altora..HOOOO!!! 
|
elisabeta_boia
Postat pe 26 Iunie 2011 10:48
|
|
Nu este Irinuca, dar un pic de toleranta fata de userii nou-veniti nu ar strica. Nu are rost sa ii ia cineva cu Huo de la prima ora a diminetii, mai ales ca e weekend si se presupune ca nu mai suntem atat de stresati.
|
anakin
Postat pe 26 Iunie 2011 10:58
|
subscriu 
|
precizilla
Postat pe 26 Iunie 2011 11:22
|
la ce ? 
|
dor72
Postat pe 26 Iunie 2011 12:29
|
6720,
baietel, mai citeste...
din 2009 pana acum doar 2 mesaje??? mai lucreaza putin si cu creionul pt dictzie! urmaroarele mesaje cand? in 2015? ca daca ti-au trebuit 2 ani jumate pentru 2 mesaje, prepusunem ca pentru urmatorul (sa scriu urmatoarele, deja as fi prea optimist) trebuie sa mai curga ceva apa pe Dunare! iar ca sa-ti permiti sa te iei de fatza mea, ar trebui sa ai o fatza! insa fatza ta de papagal sta ascunsa in copacul ala uscat... printre cracile de jos!
mai intereseaza-te despre cobai (soricei albi de laborator) si apoi comenateaza! pana atunci esti un al 3-lea nimeni care incearca sa-si dea cu parerea! ghiceste-i pe ceilaltzi 2.... ! nu-ti mai ajunge cocina?
|
alfheim
Postat pe 28 Iunie 2011 15:31
|
Hello! 
Eu imi urez bun venit pe acest forum si doresc sa ofer informatii celei care a deschis topicul cat si altora care ar fi interesati:
Budismul este o religie i o filozofie oriental avnd originea n India n secolul al VI-lea .Hr. i care s-a rspndit ulterior ntr-o mare parte a Asiei Centrale i de Sud-Est. Se bazeaz pe nvturile lui Gautama Siddhartha (Buddha Shakyamuni), un gnditor indian care se crede c ar fi trit ntre 563 .Hr. i 483 .Hr.. De-a lungul timpului, budismul a suferit numeroase scindri, n prezent fiind o religie foarte divizat, fr o limb sacr comun i fr o dogm strict, clar formulat.
Doctrin
n religia budist oricine se trezete din somnul ignoranei, experimentnd o relaie nemijlocit cu realitatea, fr s fi fost instruit de cineva, i predic nvturile sale celorlali este numit buddha. Toi buditii tradiionali sunt de acord c Buddha Shakyamuni sau Gautama Buddha nu a fost singurul buddha: se crede c au existat muli buddha naintea lui i c vor exista i viitori buddha de asemenea. Dac o persoan obine "trezirea", fr ca neaprat s o i predice comunitii, el sau ea devine arhat (limba sanscrit) sau arahant (limba pali). Siddhartha Gautama este unic ntre ceilali buddha care au existat i vor exista, deoarece nvturile lui se concentreaz asupra acestui tip de trezire, numit i eliberare sau Nirvana.
O parte din doctrina promovat de Gautama Buddha cu privire la viaa sacralizat i scopul eliberrii are la baz "cele patru adevruri nobile", care analizeaz structura i originea durerii (dukkha), un termen care face referire la suferina i nemplinirea caracteristic omului "ne-trezit", "ne-eliberat", aparinnd lumii mundane. Ultimul din cele patru adevruri nobile, cel care vizeaz modul de stopare a durerii, cuprinde "drumul sfnt cu opt crri", unul din fundamentele vieii morale budiste.
Numeroase grupuri distincte s-au dezvoltat de la moartea lui Buddha, avnd diverse nvturi, percepii filosofice, moduri de celebrare a cultului etc. Cu toate acestea, exist cteva doctrine comune pentru majoritatea colilor i tradiiilor budiste, cu toate c doar Theravada le consider pe toate centrale. S-a constatat c n legtur cu comunitile budiste se pot face puine generalizri[5].
Budismul prezint i cteva concepii comune cu celelalte religii dharmice, cum ar fi rencarnarea ("samsara"), adic rentruparea fiinei n alte forme de existen pe baza rezultantei faptelor comise i a legilor karmice.
Pentru detalii, vezi: Cele patru adevruri nobile.
Miezul nvturilor budiste este format din cele patru Adevruri Nobile[9], expuse n prima predic a lui Buddha, Predica de la Benares". Primul adevr privete suferina sau durerea (dukkha). Pentru el totul este suferin: naterea este suferin, btrneea este suferin, boala este suferin, moartea este suferin. A fi unit cu ceea ce nu-i place nseamn suferin. A fi desprit de ceea ce-i place (...), a nu avea ceea ce i doreti nseamn suferin[10]. Al doilea Adevr Nobil identific originea suferinei n dorina, pofta sau setea (tanha) care determin rencarnrile. Aceast sete caut mereu noi satisfacii. Buddha distinge trei feluri de dorin: dorina de a satisface plcerile simurilor (kama-tanha), dorina de perpetuare (bhava-tanha) i dorina morii (autoanihilrii) sau vibhava-tanha. Cea din urm nu este, ns, o soluie a eliberrii deoarece este o sete ca toate celelalte i nu oprete ciclul transmigrrilor. Al treilea Adevr Nobil proclam c eliberarea de suferin const n anihilarea dorinei. Stingerea acesteia este Nirvana. n fine, al patrulea Adevr reveleaz cile care duc la ncetarea suferinei, Buddha oferind un mijloc prin care dorinele pot fi suprimate ("Calea cu opt brae" sau "Calea cu opt crri") [11]. Formularea celor patru Adevruri Nobile urmeaz structura unei metode din medicina indian: constatarea bolii, cauza ce a determinat-o, ansele de vindecare i tratamentul bolii. Buddha nsui se identifica cu un doctor al crui scop este acela de a trata o persoan grav rnit.
Ideea de suferin domin ntreaga filozofie budist. Dukkha nu reprezint doar durere de ordin fizic sau spiritual, ci i durere existenial ce const n subordonarea fa de propriile dorine i sentimente, dependena de diferite principii i condiii de via, nstrinarea de propria persoan, imperfeciunea, subjugarea fiinei sub propria personalitate, sub propriile instincte sau obsesii, etc. Durerea este cu att mai mult amplificat, cu ct perspectiva unor viitoare rencarnri o prelungete la infinit.
Mesajul social al budismului
Budismul desfiineaz din start stratificarea social, ierarhizarea i susine egalitatea oamenilor din punct de vedere moral. Buddha dorea abolirea sistemului de caste prezent n India i nega valorile numelui i al familiei i trinicia lor [20]. Se promoveaz nu doar o compasiune (karunā) i o iubire necondiionat fa de semeni (pali:mettā; sanscrit:maitrī), ci o identificare a eului cu nsi fiina persoanei iubite. Budismul consider c egoismul i sentimentul sinelui provin din limitarea denumirii de "eu" la propria persoan, i numai prin extinderea termenului asupra lumii nconjurtoare, prin dilatarea granielor proprii se poate ajunge la iubirea adevrat. Buddha descrie aceast lrgire a orizontului prin privirea simbolic a celor ase direcii:
Privind spre est, un copil ar trebui s fie bun cu prinii si, s i ajute, s le pstreze tradiia, s fie demn de motenire i s ndeplineasc ritualurile cuvenite la moartea lor. La rndul lor prinii trebuie s i protejeze, s-i ncurajeze n aciunile benefice, s i lanseze ntr-o carier, s se asigure c au un so potrivit/o soie potrivit i s le acorde o motenire bun.
Privind spre sud un elev trebuie s i respecte nvtorul, s munceasc din greu i s fie nerbdtor s nvee. Un nvtor trebuie s asigure o educaie bun elevului, s se asigure c acesta a neles bine informaiile i s-l ajute s i ating elurile.
Privind spre vest un so trebuie s i trateze soia cu buntate, s i fie fidel, s mpart autoritatea cu ea i s i asigure bunstarea. O soie trebuie s fie graioas, loial i muncitoare.
Privind spre nord un prieten trebuie s fie generos, protectiv i leal prietenilor si i s i ajute la nevoie.
Privind spre nadir un angajator trebuie s fie bun cu angajaii si, s le distribuie sarcini conform abilitilor lor, s le asigure mncare i plat, s i ocroteasc cnd sunt bolnavi i s le permit dreptul de a pleca. Un angajat trebuie s mearg la munc devreme, s plece trziu, s fie cinstit cu angajatorul su i s i menin o reputaie bun.
Privind spre zenit un om obinuit, laicii trebuie s i respecte pe cei care s-au dedicat vieii spirituale, s fie amabil i binevoitor n fapt, n vorb i n gnd, s le acorde casa lor ca adpost i s i aprovizioneze cu cele necesare vieii. De asemenea, un monah trebuie s i mpiedice pe laici de la comiterea pcatelor, s i ncurajeze s fie buni, s propovduiasc dharma, s clarifice mirenilor ceea ce acestia nu neleg din nvturile lui Buddha, s le arate calea cea dreapt i s i iubeasc nemsurat de mult[21].
PE SCURT CARE ESTE MESAJUL BUDISMULUI:
Budismul nu condamn acumularea bogiilor de ctre oamenii obinuii ci chiar o ncurajeaz, cu toate c monahii nu au voie s se ating de bani sau s se implice n viaa economic. Astfel din punct de vedere sociologic putem vorbi de dou tipuri de budism: "budismul nirvanic" care are ca unic scop eliberarea i detaarea de samsara i "budismul karmic" care ndeamn omul s svreasc fapte bune pentru ca ntr-o via viitoare pozitivitatea karmei s-l situeze ntr-o poziie mai apropiat de condiia iluminrii. Budismul nirvanic ncurajeaz de asemenea faptele bune, dar cere detaarea de rezultatul lor i renunare ceea ce este inaccesibil pentru unele persoane fr o vocaie monahal[22].
Hai sa ne informam un pic inainte de a discuta. Despre crestinism am vazut ca stii.Acum poti face o paralela. 
|
angelfromheaven
Postat pe 29 Iunie 2011 14:28
|
tema pentru acasa? 
|
Eugenia69
Postat pe 29 Iunie 2011 14:31
|
nu am chef azi ........
nu ma chef de nimic http://youtu.be/rJs-6LWX79Y
|
jeanette40
Postat pe 29 Iunie 2011 14:35
|
De la: angelfromheaven, la data 2011-06-29 14:28:26Hello!
Eu imi urez bun venit pe acest forum si doresc sa ofer informatii celei care a deschis topicul cat si altora care ar fi interesati:
bun venit pe acest forum
dar era mai simplu sa dai link-ul de unde ti-ai copiqat stiintza expusa
era mai frumos si rezonabil
sau daca cumva ai scris tu celea ce-ai expus, puteai sa-i faci neinfricatei luptatoare cu scobitoarea, o recomandare de lectura catre cartea ta! (chiar nu cred ca esti autoarea informatiilor respective)
in rest, cine e interesat de religii si istoria religiilor, are pe tot netul la dispozitzie informatii si nu numai!
multe succesuri pe viitor!
|
alfheim
Postat pe 29 Iunie 2011 15:42
|
De la: angelfromheaven, la data 2011-06-29 14:28:26Hello!
Eu imi urez bun venit pe acest forum si doresc sa ofer informatii celei care a deschis topicul cat si altora care ar fi interesati:
Budismul este o religie i o filozofie oriental avnd originea n India n secolul al VI-lea .Hr. i care s-a rspndit ulterior ntr-o mare parte a Asiei Centrale i de Sud-Est. Se bazeaz pe nvturile lui Gautama Siddhartha (Buddha Shakyamuni), un gnditor indian care se crede c ar fi trit ntre 563 .Hr. i 483 .Hr.. De-a lungul timpului, budismul a suferit numeroase scindri, n prezent fiind o religie foarte divizat, fr o limb sacr comun i fr o dogm strict, clar formulat.
Doctrin
n religia budist oricine se trezete din somnul ignoranei, experimentnd o relaie nemijlocit cu realitatea, fr s fi fost instruit de cineva, i predic nvturile sale celorlali este numit buddha. Toi buditii tradiionali sunt de acord c Buddha Shakyamuni sau Gautama Buddha nu a fost singurul buddha: se crede c au existat muli buddha naintea lui i c vor exista i viitori buddha de asemenea. Dac o persoan obine "trezirea", fr ca neaprat s o i predice comunitii, el sau ea devine arhat (limba sanscrit) sau arahant (limba pali). Siddhartha Gautama este unic ntre ceilali buddha care au existat i vor exista, deoarece nvturile lui se concentreaz asupra acestui tip de trezire, numit i eliberare sau Nirvana.
O parte din doctrina promovat de Gautama Buddha cu privire la viaa sacralizat i scopul eliberrii are la baz "cele patru adevruri nobile", care analizeaz structura i originea durerii (dukkha), un termen care face referire la suferina i nemplinirea caracteristic omului "ne-trezit", "ne-eliberat", aparinnd lumii mundane. Ultimul din cele patru adevruri nobile, cel care vizeaz modul de stopare a durerii, cuprinde "drumul sfnt cu opt crri", unul din fundamentele vieii morale budiste.
Numeroase grupuri distincte s-au dezvoltat de la moartea lui Buddha, avnd diverse nvturi, percepii filosofice, moduri de celebrare a cultului etc. Cu toate acestea, exist cteva doctrine comune pentru majoritatea colilor i tradiiilor budiste, cu toate c doar Theravada le consider pe toate centrale. S-a constatat c n legtur cu comunitile budiste se pot face puine generalizri[5].
Budismul prezint i cteva concepii comune cu celelalte religii dharmice, cum ar fi rencarnarea ("samsara"), adic rentruparea fiinei n alte forme de existen pe baza rezultantei faptelor comise i a legilor karmice.
Pentru detalii, vezi: Cele patru adevruri nobile.
Miezul nvturilor budiste este format din cele patru Adevruri Nobile[9], expuse n prima predic a lui Buddha, Predica de la Benares". Primul adevr privete suferina sau durerea (dukkha). Pentru el totul este suferin: naterea este suferin, btrneea este suferin, boala este suferin, moartea este suferin. A fi unit cu ceea ce nu-i place nseamn suferin. A fi desprit de ceea ce-i place (...), a nu avea ceea ce i doreti nseamn suferin[10]. Al doilea Adevr Nobil identific originea suferinei n dorina, pofta sau setea (tanha) care determin rencarnrile. Aceast sete caut mereu noi satisfacii. Buddha distinge trei feluri de dorin: dorina de a satisface plcerile simurilor (kama-tanha), dorina de perpetuare (bhava-tanha) i dorina morii (autoanihilrii) sau vibhava-tanha. Cea din urm nu este, ns, o soluie a eliberrii deoarece este o sete ca toate celelalte i nu oprete ciclul transmigrrilor. Al treilea Adevr Nobil proclam c eliberarea de suferin const n anihilarea dorinei. Stingerea acesteia este Nirvana. n fine, al patrulea Adevr reveleaz cile care duc la ncetarea suferinei, Buddha oferind un mijloc prin care dorinele pot fi suprimate ("Calea cu opt brae" sau "Calea cu opt crri") [11]. Formularea celor patru Adevruri Nobile urmeaz structura unei metode din medicina indian: constatarea bolii, cauza ce a determinat-o, ansele de vindecare i tratamentul bolii. Buddha nsui se identifica cu un doctor al crui scop este acela de a trata o persoan grav rnit.
Ideea de suferin domin ntreaga filozofie budist. Dukkha nu reprezint doar durere de ordin fizic sau spiritual, ci i durere existenial ce const n subordonarea fa de propriile dorine i sentimente, dependena de diferite principii i condiii de via, nstrinarea de propria persoan, imperfeciunea, subjugarea fiinei sub propria personalitate, sub propriile instincte sau obsesii, etc. Durerea este cu att mai mult amplificat, cu ct perspectiva unor viitoare rencarnri o prelungete la infinit.
Mesajul social al budismului
Budismul desfiineaz din start stratificarea social, ierarhizarea i susine egalitatea oamenilor din punct de vedere moral. Buddha dorea abolirea sistemului de caste prezent n India i nega valorile numelui i al familiei i trinicia lor [20]. Se promoveaz nu doar o compasiune (karunā) i o iubire necondiionat fa de semeni (pali:mettā; sanscrit:maitrī), ci o identificare a eului cu nsi fiina persoanei iubite. Budismul consider c egoismul i sentimentul sinelui provin din limitarea denumirii de "eu" la propria persoan, i numai prin extinderea termenului asupra lumii nconjurtoare, prin dilatarea granielor proprii se poate ajunge la iubirea adevrat. Buddha descrie aceast lrgire a orizontului prin privirea simbolic a celor ase direcii:
Privind spre est, un copil ar trebui s fie bun cu prinii si, s i ajute, s le pstreze tradiia, s fie demn de motenire i s ndeplineasc ritualurile cuvenite la moartea lor. La rndul lor prinii trebuie s i protejeze, s-i ncurajeze n aciunile benefice, s i lanseze ntr-o carier, s se asigure c au un so potrivit/o soie potrivit i s le acorde o motenire bun.
Privind spre sud un elev trebuie s i respecte nvtorul, s munceasc din greu i s fie nerbdtor s nvee. Un nvtor trebuie s asigure o educaie bun elevului, s se asigure c acesta a neles bine informaiile i s-l ajute s i ating elurile.
Privind spre vest un so trebuie s i trateze soia cu buntate, s i fie fidel, s mpart autoritatea cu ea i s i asigure bunstarea. O soie trebuie s fie graioas, loial i muncitoare.
Privind spre nord un prieten trebuie s fie generos, protectiv i leal prietenilor si i s i ajute la nevoie.
Privind spre nadir un angajator trebuie s fie bun cu angajaii si, s le distribuie sarcini conform abilitilor lor, s le asigure mncare i plat, s i ocroteasc cnd sunt bolnavi i s le permit dreptul de a pleca. Un angajat trebuie s mearg la munc devreme, s plece trziu, s fie cinstit cu angajatorul su i s i menin o reputaie bun.
Privind spre zenit un om obinuit, laicii trebuie s i respecte pe cei care s-au dedicat vieii spirituale, s fie amabil i binevoitor n fapt, n vorb i n gnd, s le acorde casa lor ca adpost i s i aprovizioneze cu cele necesare vieii. De asemenea, un monah trebuie s i mpiedice pe laici de la comiterea pcatelor, s i ncurajeze s fie buni, s propovduiasc dharma, s clarifice mirenilor ceea ce acestia nu neleg din nvturile lui Buddha, s le arate calea cea dreapt i s i iubeasc nemsurat de mult[21].
PE SCURT CARE ESTE MESAJUL BUDISMULUI:
Budismul nu condamn acumularea bogiilor de ctre oamenii obinuii ci chiar o ncurajeaz, cu toate c monahii nu au voie s se ating de bani sau s se implice n viaa economic. Astfel din punct de vedere sociologic putem vorbi de dou tipuri de budism: "budismul nirvanic" care are ca unic scop eliberarea i detaarea de samsara i "budismul karmic" care ndeamn omul s svreasc fapte bune pentru ca ntr-o via viitoare pozitivitatea karmei s-l situeze ntr-o poziie mai apropiat de condiia iluminrii. Budismul nirvanic ncurajeaz de asemenea faptele bune, dar cere detaarea de rezultatul lor i renunare ceea ce este inaccesibil pentru unele persoane fr o vocaie monahal[22].
Hai sa ne informam un pic inainte de a discuta. Despre crestinism am vazut ca stii.Acum poti face o paralela.
Despre crestinism cine sa vorbeasca...Pt ca crestnii sunt doar cu teoria dar mai putin cu practica....Preotii se numesc crestini nepracticanti....sunt buni doar le teorie....
|
ingerasulluptator
Postat pe 29 Iunie 2011 16:50
|
|
Pt ca preotii ortodoxi si nu doar ortodoxi,,,ci toate religiile aproape majoritatea preotilor care predica crestinismul sunt nepracticanti..Acum ce vrei sa fac sa ma rad in cap si sa imi fac si eu o codita asa cum isi fac budistii....
|
ingerasulluptator
Postat pe 29 Iunie 2011 16:52
|
Se pare ca am scris prea mult pentru gustul unora, ma scuzi ca am incercat sa fiu pe subiect 
Daca puneam link nu se uita nici
Asa poate si-o fi stricat cineva ochii un pic, oricum este un rezumat la rezumat.
see ya!
|
angelfromheaven
Postat pe 29 Iunie 2011 21:00
|
@ingerasulluptator
Asta ai inteles tu din tot ce era acolo? Sa te razi in cap? 
ok atunci ce sa mai zic... 
|
angelfromheaven
Postat pe 29 Iunie 2011 21:03
|
ingerash din rai
nu e vorba de gustul cuiva sau al altcuiva,
este vorba ca, n-ai scris ci ai copiat! si cine e interesat citeshte din link, cine nu, oricum nu o sa stea sa citeasca postarea aia kilometrica!
nu ti-am zis-o cu rautate, nici la prima postare, si nici acum!
dar, ca vrei sa accepti sau nu, asta-i realitatea... asa cum ai dat tu de-o sursa, tot asa cel care e interesat poate gasi! si ceea ce-ai postat acolo este o idee legata de budism, insa mai sunt si alte idei si pareri... oricum este religia a peste un miliard din populatia lumii... ceea ce cred ca spune destul de mult, inclusiv ca vechime si filosofie religioasa si nu numai! deci nu cred ca totul se rezuma la 3 pagini scrie undeva pe net!
(acum sa-ti spun un secret, ca tot nu vede nimeni) luptatoarei cu scobitoarea, orice i-ai explica, oricum nu intelege nimic, fiindca doar mimeaza gandirea si chiar de sa intampla sa inteleaga ceva, oricum intelege anapoda... are mintea cumva imbarligata aiurea... c'est la vie!)
p.s. te poti convinde de umila mea parere din paranteze citing alte topice, poate la fel de pline de seva, daca nu chiar si mai si, ale autoarei!
o seara faina!
|
alfheim
Postat pe 29 Iunie 2011 21:58
|
De la: ingerasulluptator, la data 2011-06-29 16:52:57Pt ca preotii ortodoxi si nu doar ortodoxi,,,ci toate religiile aproape majoritatea preotilor care predica crestinismul sunt nepracticanti..Acum ce vrei sa fac sa ma rad in cap si sa imi fac si eu o codita asa cum isi fac budistii....
Alooooo, si cu gramatica, maica, ce ai avut? sau vii acusica si cu scrierea sumeriana ca topic pentru ca a noastra nu-ti mai e pe plac?
vorbim de ortodocsi nu ortodoxi!
Daca preferi sa te ascunzi dupa defectele/ pacatele altora pentru a avea o justificare pentru ale tale, e cu totul altceva...dar tine minte ca pentru ale tale vei da socoteala...ca e budism, taoism, crestinism sau agnosticism...toate vorbesc despre o lume de dincolo in care pleci cu bagajul de aici...
Vezi-ti de barna din ochiul tau- pentru ca, da, toti, dar absolut toti, o avem- si lasa paiele dintr-ale altora...de ce te intereseaza ce face un preot? tu nu trebuie sa crezi in preoti, ci in Dumnezeu, iar Dumnezeu nu are decat "pacatul" de a ne iubi si ierta prea mult!
|
matza_blanda
Postat pe 3 Iulie 2011 11:46
|
asa arata o matza blanda? 
adeca...fiecare are o barna , care e pai, in comparatie cu barna din ochiul persoanei la care te uiti.... 
ce profund!!!!
|
dor72
Postat pe 3 Iulie 2011 12:39
|
De la: ingerasulluptator, la data 2011-06-18 16:31:49Budda a fost un profet nascut 557 ani inainte de Hristos...Care a transmis invataturile sale oamenilor sai.....Nu toate invataturile sale sunt eronate....Dar sa te inchini la un om precum budda....Dar cred ca budismul si alte religii au renascut datorita lipsei invataturilor convingatoare constructive crestine.....Crestinii au miorlait mult dar nu se vede nimic constructiv din urma lor..Voi ce parere aveti?
irinooka,
eu chiar credeam ca - dupa titlu - asta e un subiect serios.
cand colo, vad ca l-ai deschis tu.
asa ca "mi s-a luat" sa mai raspund la el...:D
(adica paguba-n ciuperci:P)
:)))))
|
eu_geminy
Postat pe 3 Iulie 2011 13:39
|
De la: dor72, la data 2011-07-03 12:39:12asa arata o matza blanda?
adeca...fiecare are o barna , care e pai, in comparatie cu barna din ochiul persoanei la care te uiti....
ce profund!!!!
1) asa...din cand in cand ne mai alintam si noi
2) nici o profunzime....doar proverb adaptat
|
matza_blanda
Postat pe 3 Iulie 2011 19:27
|
De la: matza_blanda, la data 2011-07-03 19:27:09De la: dor72, la data 2011-07-03 12:39:12asa arata o matza blanda?
adeca...fiecare are o barna , care e pai, in comparatie cu barna din ochiul persoanei la care te uiti....
ce profund!!!!
1) asa...din cand in cand ne mai alintam si noi
2) nici o profunzime....doar proverb adaptat
he he, pe unde-mi umbli???... ia sa te pup, ca-mi era /imi e(!) dor de tine!...:)
bun... asta asa, de ochii lumii... fiindca in privat am pentru tine niste chestii mult mai profunde, "si anume, pentru ca" sa ti le spun...:P
:)))
|
eu_geminy
Postat pe 3 Iulie 2011 20:49
|
|
sa-nteleg ca se regleaza niste conturi
|
jeanette40
Postat pe 3 Iulie 2011 20:52
|
depinde ce intelegi tu prin "reglaj de conturi"...
"matza" e o persoana cu totul aparte, o prietena draga, cu "cont vechi" la mine, pe care - din pacate - o vad din ce in ce mai rar aici... spun "din pacate", deoarece comunicarea cu Dansa incumba cu totul alte lucruri decat obisnuitul schimb de prostioare de forum.
:)
|
eu_geminy
Postat pe 3 Iulie 2011 20:59
|
De la: anakin, la data 2011-06-26 10:58:09Nu este Irinuca, dar un pic de toleranta fata de userii nou-veniti nu ar strica. Nu are rost sa ii ia cineva cu Huo de la prima ora a diminetii, mai ales ca e weekend si se presupune ca nu mai suntem atat de stresati. Nu a fost"HUO" ci HOO=STOP,ATAT..nu huiduiesc pe nimeni,chiar daca m-ar supara-nu-s genul! Si eu sunt de parere ca cei nou veniti sa fie bine primiti...dar si ei..chiar de la in ceput cu ..critica?
|
elisabeta_boia
Postat pe 3 Iulie 2011 21:16
|
12:04, 6 Aprilie 2022
Caius Covrig își donează ziua și face apel la umanitate! Hai să facem echipă și să-l ajutăm pe Alin !
Ce își doresc gravidele din România pentru copiii lor. Psiholog: Resimt o responsabilitate imensă de a-și ști copilul în siguranță pe viitor
Irina, eleva de 10 ce vine zilnic la școală de la 15 kilometri distanță, își dorește ca într-o zi să fie studentă la Teatru
Inima Copiilor strânge 10.000 de promisiuni pentru extinderea secției de Cardiochirurgie de la Marie Curie