Durerile asumate ne lărgesc inima. În multe dureri murim, dar sunt morţi care ne duc la tot atâtea învieri.

"O altă sursă de suferinţă şi, implicit, de gânduri care ne obosesc şi ne chinuie o reprezintă necazurile fără voie. Aici, terapia constă în primirea şi trăirea acestei suferinţe cu rugăciune, chiar cu mulţumire, cum ne învaţă Sfinţii noştri. Ei spun că primirea necazurilor care ne vin fără voia noastră este cea mai puternică armă împotriva tuturor demonilor care ne atacă. Iar aceştia nu sunt deloc puţini. Numai când acceptăm necazurile şi-I mulţumim lui Dumnezeu pentru ele, atunci abia ne eliberăm de demonii, de gândurile care ne stăpânesc şi ne obosesc cel mai mult.

Dacă primim durerea şi o folosim ca prin ea să-L primim pe Dumnezeu în viaţa noastră, lucrurile se schimbă şi descoperim în necaz, în boală, în nenorocire o cale de desăvârşire, o cale de lărgire a inimii, o învăţătură de viaţă care ne era necesară pentru a trăi mai departe şi mai cu Dumnezeu. De exemplu, moartea cuiva drag. E o durere de care cu greu poate cineva să fugă. E o durere greu de trăit, greu de acceptat, darămite să mulţumim pentru ea.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice. Terapia de 3 zile cu foi de dafin ameliorează durerile de articulații – Leacul naturist care face minuni! Dureri de burtă la copii - cauze, simptome și tratament Ceai de ghimbir – proprietăți, beneficii și utilizări

Dar, cu Dumnezeu, totul este posibil! Pentru aceasta S-a făcut Fiul lui Dumnezeu Om, ca să fie cu noi în aceste trăiri omeneşte imposibile. Această durere am cunoscut-o, mai profund, de curând. Mulţi ştiţi: ne-a murit o măicuţă la treizeci şi cinci de ani, măicuţa Rafaela. Eu am trăit această durere ca o mamă, mamă duhovnicească, dar mamă până în trup. N-am trăit o durere mai mare decât aceasta şi am avut multă durere în viaţa mea. E o durere din care nu poţi ieşi, e o durere pentru care nu există scăpare.

Singura atitudine posibilă este frângerea în faţa lui Dumnezeu, Căruia îi spui „DA!” din tot sufletul, din toată durerea: „Da, Doamne, primesc această durere, trăiesc această durere. Miluieşte-mă!”. Mult ne ajută rugăciunea şi grija pentru cel plecat de la noi, dar şi pentru cei rămaşi cu noi. Apoi, în clipele de nebunie, inerente în astfel de dureri, când ţi se sparge mintea şi-ţi vine să zici „Nu!” sau „De ce?”, e important să plângi, să te vaiţi, dar să nu primeşti gând de revoltă.

Durerea în sarcină – tipuri, cauze, tratament Ploaia de toamnă ne spală de păcate și ne ajută să descoperim liniștea pierdută Cele mai întâlnite afecțiuni ginecologice de care fiecare femeie ar trebui să știe Foto: Shutterstock.AI Generator /Shutterstock

Eu abia în această durere am învăţat să fac porunca Domnului, mai bine zis Domnul m-a învăţat, prin care ne cere: „Veniţi la Mine, toţi cei osteniţi, ca să vă odihnesc şi să vă mângâi!”. Atunci am înţeles, prin trăire, ce înseamnă mângâierea Domnului, ce înseamnă odihna Lui. Să îndrăznim să ne trăim durerile în acest fel şi viaţa noastră se va schimba radical!

Să fugiţi de sugestiile demonice din îndemnurile de genul: „Lasă, nu te mai gândi, uită, fă altceva!”, sau: „Nu ducem copilul la mormânt, nu ducem copilul la înmormântare, ca să nu sufere”. Păi, ce să facă dacă i-a murit un părinte? Să se joace? Să se prefacă prin negare că nu e nimic? Acest copil are nevoie să trăiască de acum încolo fără cel plecat. Şi fără trăirea şi jelirea durerii nu va fi capabil să trăiască cu adevărat. Va trăi mai departe cu un mare handicap. Dacă nu ne integrăm, dacă nu ne întrupăm suferinţele inerente, ne îngustăm, rămânem prizonieri într-o cuşcă protectoare, dar sufocantă.

Care sunt cei mai dăunători pantofi dacă ai probleme cu genunchii De ce toarce pisica ta atunci când se așază pe tine! Te curăță de energie și te vindecă Cel mai important lucru

Durerile asumate cu responsabilitate şi rugăciune şi trăite cu mângâierea lui Dumnezeu şi celor de lângă noi ne lărgesc inima. Da, în multe dureri murim! Dar sunt morţi care ne duc la tot atâtea învieri. Am trăit şi eu, ca tot omul, multe morţi: am murit de frică, am murit de durere, am murit de foame, am murit de ruşine, dar, iată, trăiesc şi sunt mult mai bogată prin ele. Din fiecare am învăţat lucruri noi.

Indrăzniţi şi puneţi început bun! Este prea multă centrare pe confort, prea multă risipă de viaţă trăită fără sens, furată de atitudini de genul: să scăpăm şi de asta!”, „să treacă şi asta”, „n-ar trebui să mi se întâmple mie asta!” etc. Trecem prin prea multe necazuri sau întâmplări care nu ne folosesc la nimic; ne ratăm viaţa pentru că nu trăim momentele respective. In plus, de câte ori trecem peste ceva, acel ceva se va repeta, pentru că acel ceva ni se întâmplă ca să trecem prin el, să-i descifrăm şi să-i învăţăm lecţia. Ai învăţat lecţia, nu se mai repetă. Urmează creşterea, dezvoltarea personală, nu doar în sens psihologic, ci în cel duhovnicesc. Creştem şi înaintăm pe calea devenirii de la individ la persoană.

Varicela: Simptome, Complicații și Prevenire Ziua Mondială a Fizioterapiei 2024 Conștientizarea, prevenirea și tratarea Durerilor Lombare prin programe de educație oferite gratuit românilor Dureri de sâni – ce le cauzează și cum se pot trata

Autoare: Monahia Siluana Vlad

~ fragment din Monahia Siluana Vlad, „Cum să ne aflăm odihna de la gânduri”, Editura Doxologia, 2019

* Maica Siluana Vlad s-a născut în 1944, într-o zi de mai, și a încetat din viață în 2021. A urmat facultatea de filozofie în cadrul Universității București și a fost stareța mănăstirii Sfântul Siluan Athonitul din Iași, dar și coordonatoarea Centrului de Formare și Consiliere „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din același oraș.

Foto fr si main: Shutterstock AI /Shutterstock

---

---