14 Mai 2025 publicat în Sanatate 47 share-uri

IN ACEST ARTICOL:

Boala celiaca, denumita si intoleranta la gluten, enteropatie glutenica sau sprue nontropical, reprezinta o boala autoimuna multiorganica ce apare la persoanele cu predispozitie genetica in urma ingestiei de gluten, ducand la afectarea primordiala a intestinului subtire.

de Dr. Aurelia Chiricuță, medic specialist gastroenterolog, Clinica Digestmed

Boala celiaca are o prevalenta de 1% in populatia generala, fiind mai frecventa in randul populatiilor nord-europene. Frecventa este usor mai crescuta la femei, decat la barbati si manifestarile bolii apar, de obicei, la varsta tanara, fie in copilaria timpurie odata cu introducerea cerealelor in alimentatie sau dupa varsta de 20 de ani.

Glutenul reprezinta o familie de proteine prezenta in cerealele de tip grau, orz, secara si triticala (o combinatie de grau cu secara). Glutenul este cel care da consistenta elastica a aluaturilor, actionand ca un “lipici”. Este folosit pe scara larg ca aditiv alimentar, in produse cosmetice si ca excipient datorita faptului ca sporeste conservarea produselor si da acea textura lipicioasa, de coca. Ovazul nu contine gluten, insa poate fi contaminat cu gluten in timpul productiei.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice. Alimente și diete recomandate în inflamația cronică: ce să mănânci mai des și ce merită redus Leguma de vară care ajută digestia și poate reduce senzația de balonare după masă Copilul spune că îl doare burta înainte de școală: anxietate sau disconfort real? Cum faci diferența și ce pași practici ajută d

Glutenul nu este bine digerat in organism si, dupa ingestie, acesta este scindat in niste substante numite peptide, care traverseaza peretele intestinal si declanseaza un raspuns imun care duce la atacarea mucoasei intestinului subtire la persoanele cu predispozitie genetica. Afectarea este in general mai grava in partea de inceput a intestinului subtire, devenind din ce in ce mai usoara spre finalul acestuia si conduce la o digestie si o absorbtie proasta a nutrientilor.

Simptomele bolii celiace pot fi intestinale si extraintestinale. Simptomele intestinale sunt reprezentate de balonare, disconfort sau dureri abdominale, diaree cronica cu scaune apoase sau cu aspect steatoreic-galbene, ce plutesc la suprafata apei, urat mirositoare. Boala celiaca intra in diagnosticul diferential al majoritatii pacientilor cu sindrom diareic cronic (scaune moi cu durata > 1 luna).

Tratamente naturiste pentru colon iritabil: ceaiuri, dietă blândă și remedii care pot calma crampele și balonarea Tratamente naturiste pentru afte bucale: calmează durerea și fac ca aftele să fie mai ușor de suportat Semnele că organismul tău cere magneziu: află cum să le recunoști

Diagnosticul bolii celiace se stabileste in baza titrului crescut de anticorpi specifici (antitransglutaminaza, antiendomisium, antigliadina deamidata tip IgA si IgG) in combinatie cu biopsiile duodenale, la pacientii CARE MENTIN DIETA CU GLUTEN. In continuare, este necesara efectuarea endoscopiei digestive superioare, cu prelevarea a multiple biopsii duodenale, atat din prima parte a duodenului, cat si din duodenul II, din cauza distributiei difuze a modificarilor intestinale. Modificarile tisulare in boala celiaca includ infiltrarea cu limfocite a celulelor de suprafata, atrofia vilozitatilor intestinale si hiperplazia criptica.

La pacientii care AU EXCLUS GLUTENUL din alimentatie, din cauza faptului ca mucoasa intestinului se poate reface si titrul de anticorpi scade, este necesara efectuarea testelor genetice de susceptibilitate pentru haplotipurile HLA DQ2/DQ8. Daca testarea genetica este pozitiva, se reintroduce glutenul in alimentatie si se urmaresc nivelurile de anticorpi pentru a se observa cresterea acestora, urmata de biopsii duodenale de confirmare a bolii

Boala tăcută a secolului digital. Cum ne distruge stresul din viața modernă dinții fără să ne dăm seama” Rugăciune către Sfânta Muceniță Filofteia pentru vindecarea de boală și durere De ce ți se înfundă urechile la altitudine sau în avion? Este normal sau poate fi semn de boală?

Tratamentul consta in excluderea glutenului din alimentatie. Dieta fara gluten trebuie mentinuta toata viata pentru a preveni progresia bolii. In acest sens, pacientii trebuie evaluati si monitorizati de catre un dietetician cu expertiza in boala celiaca. In absenta aderentei la aceasta dieta, boala poate progresa spre atrofie vilozitara severa cu malabsorbtie secundara si malnutritie.

Alimentele fara gluten sunt: legume, fructe, carnea neprocesata, peste, porumb, orez, ovaz, soia, linte, fasole, quinoa, chia, lactate, oua, nuci, alune.

Pacientii sunt monitorizati la cateva luni initial, ulterior anual, prin evaluarea simptomelor, prin teste de sange si prin dozarea titrurilor de anticorpi specifici. Se recomanda biopsii duodenale de control la 2 ani de la diagnosticul bolii sau mai devreme in caz de agravare a acestei afectiuni. Multi pacienti care nu raspund corespunzator la excluderea glutenului din alimentatie au de fapt expunere inadvertenta la gluten. Alta cauza pentru simptomele persistente poate fi asocierea altor afectiuni: colita microscopica, sindromul de intestin iritabil, sindromul de suprapopulare bacteriana, alte intolerante alimentare.

Sănătatea inimii și a ficatului: care sunt riscurile interconectate 7 Carențe de nutrienți care pot accentua căderea părului De ce pielea corpului își pierde fermitatea și cum o poți susține? Noutati de la Foreo

Prognosticul bolii este foarte bun. In general, pacientii observa disparitia simptomelor in cateva luni. Exista pacienti care raspund mai incet la excluderea glutenului din alimentatie, chiar si dupa 1 an de zile. O proportie foarte mica de pacienti pot dezvolta boala celiaca refractara, care isi continua progresia in ciuda dietei fara gluten.

Foto fr si main: Kmpzzz /Shutterstock


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri