Interviu cu Dr. Mihaela Leventer: ce ar trebui să știm despre cancerul de piele

Despre experiența în medicină și activitatea profesională a doamnei doctor Mihaela Leventer am putea spune multe. Cu peste 30 de ani de experiență profesională, Dr. Mihaela Leventer este primul medic dermatolog român acreditat de Academia Americană de Dermatologie să folosească intervenția de microchirurgie Mohs.

Dr. Mihaela Leventer este fondatoarea Societății Române de Medicină Estetică și Dermatologie Cosmetică și Chirurgicală, vicepreședinte al Asociației Române de Tratament Modern al Plăgilor, reprezentanta României în Consiliul Societății Internaționale de Chirurgie Dermatologică, referent internațional al Fundației Internaționale Fatebenefratelli al Școlii Italiene de Medicină Estetică, reprezentant în Uniunea Europeană a Medicilor Specialiști și membru al Academiei Americane de Dermatologie. Vă invităm, de asemenea, la o vizită virtuală a Clinicii Dr. Leventer Centre.

1. Cât de frecvent este cancerul de piele la nivel național? Dar european?

Într-un studiu efectuat în 2016 de Fundația Dr Leventer pentru Sănătatea Pielii privind incidența cancerului de piele în România, pe o perioadă de 5 ani, am dovedit că media anuală de cancere de piele înregistrate global este de aproximativ 45.000 de cazuri noi, dintre care în jur de 3000 sunt melanoame maligne.

Raportarea lor la INS se face sub mai multe diagnostice care trebuie însumate, fără a se putea ști câte carcinoame bazocelulare sau spinocelulare sunt între ele. Din statistica Europeană, știm că ne aliniem cu trendul internațional, dar avem un număr mai mic de cancere de piele înregistrate față de alte țări EU, posibil datorită culorii pielii, fenotip III. Nu pot exclude însă și o raportare incorectă, deoarece observ numeroase cancere cutanate care ajung la noi în clinică recidivate și înregistrate inițial sub alte diagnostice decât cele adevărate.

2. Există un program de screening la nivel național privind cancerul de piele?

Există un program de screening anual dedicat cancerului de piele numit Melanoma Day și care se desfășoară gratuit în toate orașele din țară, în clinicile de dermatologie, în luna mai. În perioada de pandemie acest screening a fost sistat.

3. Care sunt factorii de risc/favorizanți pentru cancerul de piele și care sunt categoriile de persoane cele mai predispuse la acest tip de cancer?

Întâlnim, cel mai adesea, cancer de piele pe suprafețele fotoexpuse, adică pe față, scalp, urechi dar și pe mâini sau decolteu. Acest lucru arată influența devastatoare a expunerii neprotejate la lumină de-a lungul vieții. Pacienții noștrii sunt mai ales persoane vârstnice care au lucrat în agricultură, fără să aibă noțiuni de fotoprotecție. Persoanele cu piele deschisă și ochi deschiși la culoare sunt mai vulnerabile. De asemenea, arsura solară produsă în copilărie are consecințe nefaste în viața de adult și duce la cancer de piele.

4. Cancerul de piele poate fi prevenit? Și dacă da, cum?

Prevenția însemnă fotoprotecție inteligență de-a lungul vieții. Mai înseamnă și control periodic anual al sănătății pielii.

5. În ce constă diagnosticul cancerului de piele?

Diagnosticul cancerului de piele se face clinic de către medicul dermatolog, care face apoi o dermatoscopie și neapărat o biopsie. Examinarea leziunii la laboratorul de histopatologie oferă diagnosticul de certitudine. Depistare precoce înseamnă că orice suspiciune de leziune malignă trebuie biopsiată pentru un diagnostic de certitudine. Pacientul trebuie educat să recunoască leziunile cu risc și să-și cunoască propriului corp, autoexaminarea este foarte utilă în depistarea timpurie a cancerului de piele și poate salva sănătatea și viața.

6. Când recomandați oamenilor să se prezinte la medic?

Controlul periodic la dermatolog este anual, dar cei care au avut în familie cancer de piele, cei care au suferit arsuri solare de-a lungul vieții sau au frecventat solarul precum și cei cu piele deschisă la culoare ar trebui să facă acest control la 6 luni, de obicei înaintea sezonului estival și după.

7. Care sunt principalele semnale ale cancerului de piele pe care ar trebui să le cunoaștem fiecare dintre noi?

Carcinoamele cutanate, care sunt și celemai frecvente cancere de piele, pot să arate la debut ca un coș care însă nu se vindecă și crește în dimensiune, ca o cojită care, după desprindere, se formează din nou, adesea arată ca o mică tumoretă translucidă sau pigmentată, apărută recent. Melanomul malign arată la început ca o banală aluniță care încet își modifică aspectul: crește în dimensiune, marginea devine neregulată, are mai multe culori pe suprafață, arată diferit de celelalte alunițe.

8. Este de ajutor să folosim creme cu factor de protecție și în sezonul rece?

Recomandarea noastră este să folosim fotoprotecție și în sezonul rece, deoarece lumina pătrunde prin pânza de nori.

9. De multă vreme circulă mitul că, dacă scoți o aluniță la risc, poți face cancer. Referitor la această informație, ce părere/recomandare aveți?

Scoaterea chirurgicală a unei alunițe nu are niciun risc, se face pentru diagnostic și este foarte sigură. Se poate chiar tăia printr-o aluniță, dacă aceasta este de mari dimensiuni, fără risc. Așa se operează alunițele gigante de pe corp. Nici măcar traumatismul accidental al unei alunițe nu comportă un risc cum se credea pe timpuri. Când nu mai e vorba de aluniță ci de o tumoră de piele, operația făcută cât mai repede poate salva viața.

10. Care sunt actualele metode de tratament/intervenție pentru cancerul de piele? Există tehnici moderne ce aduc un plus privind vindecarea sau scăderea riscului de recidivă? Și dacă tot am adus în discuție, care este rată de recidivă a cancerului de piele?

Carcinoamele cutanate operate clasic, fără verificarea extinderii tumorale în timpul operației, pot recidiva într-o proporție de 40%. De aceea, pentru tumorile localizate pe față, scalp, urechi dar și pe degete, zona genitală sau gambe unde trebuie să economisim pielea sănătoasă din jurul tumorii și să scoatem tumora în totalitate, se preferă excizia prin microchirurgie Mohs. Această metodă permite controlul marginilor de excizie în timpul operației la laboratorul de histopatologie, care întocmește o harta a celulelor tumorale. Metoda are cea mai mare rată de succes, cu o vindecare fără recidivă de 99%. Riscul de recidivă de 1% rămâne pt anumite forme de tumoră cu caractere invazive. Dacă operăm Mohs o tumoră deja recidivată după o operație incompletă efectuată anterior, riscul de recidivă crește până la 4%, deci în continuare rămâne metoda cea mai sigură. Operația Mohs rămâne soluția ideală pt majoritatea tumorilor de piele.

---

---