, 11 Mai 2021 publicat în Psihologie 97 share-uri

Te simți neliniștit într-o cameră galbenă? Culoarea albastră te face să te simți calm și relaxat? Culoarea este un instrument puternic de comunicare și poate fi utilizată pentru a semnala acțiunea, influența starea de spirit și chiar influența reacțiile fiziologice.

Anumite culori au fost asociate cu tensiunea arterială crescută, metabolismul crescut și oboseala ochilor. Cum funcționează exact culoarea? Cum afectează culorile dispoziția și comportamentul?

Psihologia culorilor este definită ca efectul radiației electromagnetice a luminii asupra stării și comportamentului uman - o reacție psihofizică universală, care nu este atât de puternic influențată de cultură, vârstă și sex precum se crede în general.

În opinia psihologului Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), este important să înțelegem că există o mare diferență între psihologia culorii și simbolistica culorii. Din punct de vedere istoric, ceea ce este adesea descris ca psihologie a culorii este de fapt simbolismul culorii - asocierile conștiente pe care suntem condiționați să le facem.

“Răspunsurile culturale la culoare provin dintr-o varietate de cauze: de exemplu, verde este culoarea sacră în tot Islamul, fiind culoarea hainei Profetului; în Irlanda este considerată o culoare norocoasă, poate pentru că atunci când lumea din jurul nostru conține mult verde, aceasta indică prezența apei și, prin urmare, puțin pericol de foamete. În Anglia culoarea verde este văzută ca o culoare care aduce ghinion, posibil din cauza asocierii sale cu degradarea și boala. Există multe exemple de simbolism al culorilor: movul este asociat cu regalitatea pentru simplul motiv că, până relativ recent în istoria noastră, era o vopsea extrem de scumpă și numai regalitatea și-o putea permite. Roșul este culoarea sângelui și a fost adeseori asociată cu războiul. Aceste asocieri coincid adesea cu psihologia culorii (de fapt roșu poate declanșa agresivitate), dar nu sunt în niciun caz același lucru”, explică psihologul.

În 1666, omul de știință englez Sir Isaac Newton a descoperit că atunci când lumina albă pură trece printr-o prismă, aceasta se separă în toate culorile vizibile. Newton a mai descoperit că fiecare culoare este alcătuită dintr-o singură lungime de undă și nu mai poate fi separată în alte culori.

Alte experimente au demonstrat că lumina poate fi combinată pentru a forma alte culori.

De exemplu, lumina roșie amestecată cu lumina galbenă creează o culoare portocalie. Unele culori se anulează reciproc atunci când sunt amestecate și duc la o lumină albă.

Efectele psihologice ale culorii

De ce culoarea este o forță atât de puternică în viața noastră? Ce efecte poate avea asupra corpului și minții noastre? În timp ce percepțiile de culoare sunt oarecum subiective, există unele efecte de culoare care au sens universal.

“Culorile din zona roșie a spectrului de culori sunt cunoscute sub numele de culori calde și includ roșu, portocaliu și galben. Aceste culori calde evocă emoții, de la sentimente de căldură și confort la sentimente de furie și ostilitate. Culorile din partea albastră a spectrului sunt cunoscute sub numele de culori reci și includ albastru, violet și verde. Aceste culori sunt adesea descrise ca fiind calme, dar pot aminti și sentimentele de tristețe sau indiferență. Există patru culori psihologice primare - roșu, albastru, galben și verde. Ele se raportează respectiv la corp, la minte, la emoții și la echilibrul esențial dintre aceste trei”, declară psihologul.

Proprietățile psihologice ale celor unsprezece culori de bază sunt următoarele:

1. ROȘU. Fizic.

Pozitiv: curaj fizic, forță, căldură, energie, supraviețuire de bază, „luptă sau fugă”, stimulare, masculinitate, entuziasm.

Negativ: sfidare, agresivitate, impact vizual, încordare.

“Fiind cea mai lungă lungime de undă, roșul este o culoare puternică. Deși nu este cel mai vizibil din punct de vedere tehnic, are proprietatea de a părea a fi mai aproape decât este și, prin urmare, ne atrage atenția mai întâi. De aici și eficiența sa în semafoarele din întreaga lume. Efectul său este fizic; ne stimulează și crește rata pulsului, dând impresia că timpul trece mai repede decât în realitate. Se leagă de principiul masculin și poate activa instinctul de „luptă sau fugă”. Roșul este puternic și foarte simplu. Roșu pur este cea mai simplă culoare, fără subtilitate. Este stimulant și plin de viață, foarte prietenos. În același timp, poate fi perceput ca fiind solicitant și agresiv”.

2. ALBASTRU. Intelectual.

Pozitiv: Inteligență, comunicare, încredere, eficiență, seninătate, datorie, logică, răceală, reflecție, calm.

Negativ: răceală, distanță, lipsă de emoție, neprietenie.

“Albastrul este culoarea minții și este în esență liniștitor; ne impactează mental, mai degrabă decât reacția fizică pe care o avem la roșu. Un albastru puternic va stimula gândirea clară, în timp ce tonurile de albastru mai deschise vor calma mintea, vor ajuta la concentrare și în consecință, vor acționa ca un calmant mental. Albastrul este culoarea comunicării clare. Obiectele albastre nu par a fi la fel de aproape de noi ca cele roșii. Mai multe studii au dovedit că albastrul este culoarea preferată a lumii. Cu toate acestea, poate fi de asemenea perceput ca fiind rece, lipsit de emoții și neprietenos”, este de părere specialistul.

3. GALBEN. Emoţional.

Pozitiv: Optimism, încredere, stimă de sine, extraversiune, forță emoțională, prietenie, creativitate.

Negativ: iraționalitate, frică, fragilitate emoțională, depresie, anxietate, sinucidere.

Foto: De la Anil Murty /Shutterstock

“Lungimea de undă galbenă este relativ lungă și, în esență, stimulează. În acest caz stimulul este emoțional, prin urmare galbenul este cea mai puternică culoare din punct de vedere psihologic. Galbenul potrivit ne va ridica spiritul și stima de sine, fiind culoarea încrederii și optimismului. Prea mult galben, sau tonul greșit în raport cu celelalte tonuri dintr-o schemă de culori, poate provoca scăderea stimei de sine, dând naștere fricii și anxietății”, afirmă psihologul Laura Maria Cojocaru.




Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri