12:09, 3 Septembrie 2020 publicat în Psihologie4 share-uri 84

Potrivit OMS (Organizația Mondială a Sănătății), burnout-ul profesional este un sindrom rezultat din stresul cronic legat de locul de muncă, având următoarele simptome...

de psihoterapeut Constantin Cornea

Pentru prima dată, în 1974, într-un jurnal psihologic, cercetătorul Herbert Freudenberger vorbește despre burnout. El își baza observațiile pe personalul voluntar al unei clinici pentru dependenții de droguri. Astfel, el stabilește că burnout-ul reprezintă o formă de epuizare legată de cerințele de la locul de muncă, ce se manifestă prin: epuizare, dureri de cap, probleme legate de somn, iritabilitate, furie, gândire închisă.

Citeste si:
5 Suplimente naturiste care tratează TUSEA
5 Suplimente naturiste care...

În 1981, Christina Maslach și Susan Jackson au publicat un instrument de evaluare a burnout denumit MBI (Maslach Burnout Inventory). Ele descriau burnout-ul ca și epuizare emoțională, depersonalizare și sentimente reduse de realizare profesională. Inițial, MBI-ul era utilizat de profesori și asistenți sociali, pentru ca mai apoi să fie aplicat pe angajații din diferite domenii de activitate.

Potrivit OMS (Organizația Mondială a Sănătății), burnout-ul profesional este un sindrom rezultat din stresul cronic legat de locul de muncă, având următoarele simptome: sentimente de epuizare, lipsa energiei, sentimente de negativism sau cinism legate de locul de muncă, eficiență profesională redusă.

Citeste si:
Cum combați eficient depresia
Cum combați eficient depresia

Odată cu această pandemie, burnout-ul a căpătat o nouă formă, odată cu lucrul de acasă. Ceea ce arată faptul că suprasolicitarea profesională apare indiferent dacă lucrăm de acasă sau de la birou.

Foto: By Kaspars Grinvalds /Shutterstock

Putem spune că burnout-ul lucrului de acasă nu se diferențiază ca și simptomatologie de cel clasic. Formele de manifestare sunt aproximativ identice, ceea ce a apărut totuși nou este faptul că împărțirea spațiului casnic cu cel de lucru a dus la divergente mai aprinse, crescând tensiunile din cadrul familiei și rata divorțurilor și din cauza faptului că nu a mai existat interfața socială. De multe ori, posibilitatea de a te opri la o discuție cu colegii după program, mesele de prânz împreună cu aceștia sau pur și simplu lipsa partenerului din orizontul de lucru putea atenua tensiunile burnout-ului asupra vieții de cuplu.

Ce putem face pentru a evita burnout-ul în cazul lucrului de acasă?

Din perspectiva psihologică, ar trebui ținut seama de următoarele elemente:

-      împărțirea clară (atunci când este posibilă) a spațiului de lucru și a celui casnic

-      exprimarea clară a programului de lucru de acasă

-      stabilirea clară a implicării celor doi parteneri în activitățile casei

-      program de interacțiune socială: ieșiri împreună cu partenera, ieșiri cu prietenii, întâlniri cu colegii de birou, vizite la muzeu, activități culturale

-      program de sport

Pentru cele de mai sus, fiecare dintre cei doi parteneri are nevoie să comunice asertiv, să asculte și opinia sau planurile celuilalt, pentru a se obține cel mai bun plan legat de elementele enunțate. În cazul în care nu reușiți singuri, este foarte important să apelați la un psiholog pentru a găsi cea mai bună formulă de comunicare, de împărtire a sarcinilor casnice sau de respectare a sarcinilor de serviciu.

Citiți continuarea pe pagina următoare >>> 


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri