9 Octombrie 2018 publicat în Psihologie 30 share-uri

Meseria de părinte pare de cele mai multe ori imposibilă. Informațiile sunt infinite pe internet, iar prietenii, colegii, familia vă bombardează la rândul lor, cu mii de sfaturi.

Așa că, de cele mai multe ori, vă puteți simți asaltați de informații, pe care nu mai știți cum să le puneți în practică. Cursurile de parenting sunt la orice colț, ținute de vedete, psihologi, ingineri, medici, care mai de care considerând că se află în posesia adevărului suprem. Din experiența personală sau profesională, bineînțeles…

De aceea, pentru a vă fi mai ușor, am să fac o listă cu ceea ce este bine să aplicați în creșterea copilului, dar și ce nu este indicat să faceți, scrie psihoterapeutul Constantin Cornea.

1.    Părintele perfect nu există! Cu cât vă veți dori să fiți mai perfecți, cu atât veți acumula mai multă frustrare. Iar frustrarea nu face casă bună cu parentingul. Ba din contră, vă poate duce la crize de anxietate, depresie, atacuri de panică, comportamente obsesiv-compulsive.
2.    Copilul perfect, de asemenea, nu există. Mulți părinți se gândesc, la două principii atunci când doresc să construiască copilul perfect:

-    Să aibă ceea ce eu nu am avut. Asta înseamnă să îi ofer, fără a ști să îi cer. Și în cadrul acestei relații, ca și în democrație, echilibrul se stabilește între cerere și oferta. Trebuie să învețe de mic, să ofere, pentru a putea primi ulterior. Este bine să înțeleagă că poate realiza multe, dacă depune un efort corespondent cu ceea ce își dorește.

Foto: Pexels/ rawpixel.com

-    Să realizeze ceea ce eu nu am realizat. Este modul prin care transpuneți propriile traume, drame, pe umerii copilului. Acest model se manifestă prin: eu mi-am dorit să ajung sportiv de performanță dar nu am fost susținut, în acest sens, am să îmi dau copilul de mic la sport și el va face performanță. Oare? Performanța sportivă sau în orice alt domeniu, trebuie să țină cont de abilitățile native ale copilului. Dacă îl duceți la Mc Donalds, are mult peste greutatea normală a vârstei și vă doriți să devină atlet, cred că ar trebui să vă regândiți strategia...

1.    Concepeți un set de norme și valori, pe care copilul, ulterior să își construiască viața. Cel mai bine ar fi să începeți prin a vă educa pe voi, încă de când copilul este pe drum, într-un cod al bunelor maniere. Pentru că, înainte de orice, copilul va imita ceea ce vede, mai mult decât ceea ce îi spuneți. Plecând de la acest cod, este important să ne gândim să cultivăm la copil:
-    Respectul față de persoane, animale, bunuri. Cum se manifestă acest respect, dar și care îi sunt beneficiile.

-    Prietenia. Este important să creștem un copil sociabil, care să știe să își construiască prietenii durabile. În acest sens, este bine să vadă în primul rând la noi cum ne comportam cu prietenii, dar și unde trebuie să respectăm libertatea celuilalt.

-    Bucuria. Este o lecție foarte importantă prin care, mai întâi apelând la exemplul propriu, învățăm copilul să se bucure de micile lucruri care îl înconjoară. Așa poate învăța să se bucure de natură, de vreme, de soarele de dimineață, de o strângere în brațe, de un joc nou sau de joacă cu un cățel în parc. Nu uitați, vă rog, să dați un exemplu personal, în acest sens.

-    Valorile. Indiferent dacă vorbim de suflet sau de bunuri, copilul, este bine să știe, ce înseamnă a valoriza: o prietenie – prin interacțiunea cu prietenii, oferind și primind jucării, dulciuri sau joacă; un obiect, de exemplu, o jucărie – să se bucure de ea, să nu o strice și să știe să o împartă cu cei din jur.

Citește mai departe >>>


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri