In scrierile acestora, fidelitatea fata de natura dispare complet, luand-i locul eternul feminin. Mona Lisa nu este portretul unei femei tinere; personajul este matur, cu o vasta experienta de viata. Zambetul ei a devenit dintr-o data indoielnic, gingas, patimas si trist in acelasi timp. Mona Lisa era sarmanta, provocatoare, inefabila, cruda si divina. Ceea ce lipsea era doar explicatia misteriozitatii personajului, care in conformitate cu gandirea romantica trebuia sa provina din viata pictorului si nu a fost deloc greu sa se gaseasca motive pentru care Mona Lisa putea fi considerata amanta lui Leonardo da Vinci.
Incepand cu Gautier si Pater a inceput o traditie cu totul diferita fata de cea initiata de Vasari. In timp ce biografii si criticii italieni au vazut in Mona Lisa oglindirea unei tehnici desavarsite, reproducerea unui obiect natural, esteticienii francezi si englezi au abordat-o ca o hieroglifa ce presupunea nu doar contemplare ci si descifrare. O opera de arta a inceput sa fie vazuta ca un rebus, ca un simbol a carui semnificatie putea fi descoperita doar de catre intuitia criticului.
Abordarea freudiana
Acest obicei s-a intarit odata cu popularizarea teoriilor lui Sigmund Freud. Un artist, in conceptia lui Freud este o persoana a carei frustari de ordin erotic sunt eliberate in forma unor simboluri in cadrul operelor de arta. Dorinte ce nu ar fi putut sa treaca niciodata de Cenzura daca ar fi fost exprimate ca atare, pot sa apara deghizate. Iar conform teoriei freudiene, dorinta fundamentala a unui barbat este iubirea fata de mama, cunoscuta sub denumirea de Complexul Oedip. Criticul freudian considera ca artistul nu isi propune sa comunice ceva privitorului, ci de fapt chiar ii ascunde un anumit lucru, insa la nivelul inconstientului exprima ceva pentru sine.

Studenți ieșeni, premiați la finala mondială Heart Hackathon din China
Antrenorul de lupte greco-romane Ghiță Luculescu, prezent la prima ediție Parasport Forum
România, pe primul loc în Europa la numărul tinerilor care se declară sănătoși
Descentralizarea școlilor și reducerea birocrației, priorități anunțate de noul ministru al Educației