13 Iunie 2013 publicat în Lifestyle 152 share-uri

Inaltarea este o sarbatoare mare si frumoasa, in care regasim numeroase obiceiuri si traditii stravechi ce imbina intr-un mod autentic romanesc credinta cu credintele, sacrul cu magicul, legenda cu realitatea.

Ziua Inaltarii este o zi mare care trebuie cinstita ca atare. Nu se efectueaza treburi gospodaresti, nu se coase, nu se spala, nu se lucreaza in casa ori altfel risti sa cazi prada primejdiilor, loviturilor sau grindinei. Nu se da cu imprumut sare si foc din casa. In caz contrar, gospodaria se va confrunta cu paguba si cearta, iar vacile nu vor da lapte gras pentru a face smantana. Nici nu se aprinde foc in gospodarii in aceasta zi ori altfel casa respectiva va vui tot anul.

Numeroase obiceiuri de Ispas au o origine agrara si sunt legate de ciclul naturii si al animalelor. Nu se seamana pamantul in ziua de Inaltare... In credinta populara, rodul va lipsi de pe pamantul in care se va semana in aceasta zi sfanta. Totodata, este indicat ca toate lucrarile agricole de semanat sa aiba loc inainte de Ispas. Recoltele vor fi bogate doar daca pamantul a fost semanat pana in Ispas. In cazul in care semanatul se realizeaza dupa Ispas, pamantul nu mai rodeste.

Leustean, frunze de nuc si alte plante care aduc belsug, sanatate si fericire in dragoste

Elementul vegetal este la randul sau nelipsit din obiceiurile si traditiile sarbatorii de Ispas. Leusteanul este o planta specifica acestei sarbatori, Ispasul fiind singura sarbatoare a anului in care leusteanul pare a capata atribute magice si vindecatoare. In anumite zone ale tarii, exista obiceiul “legatului cu frunze de nuc”.

Crestinii se incing cu frunze de nuc la brau deoarece in popor se crede ca si Iisus a facut acelasi lucru la inaltarea sa. La nivel simbolic, frunzele de nuc reprezinta de fapt limbile de foc (manifestare a Sfantului Duh) care l-au inconjurat pe Iisus in ziua Inaltarii. Frunzele de nuc au proprietati benefice, aducand sanatate, tamaduire si liniste pentru cel care le poarta de Inaltare.

Pe de alta parte, vitele “se bat” cu leustean, gospodarii sperand ca acestea sa devina mai grase si mai frumoase. Totodata, din varful cozilor de la vita se taie o bucata de par care se ingroapa ulterior intr-un furnicar spunand: “Sa dea Dumnezeu sa fie atatia miei si viteti cate furnici sunt in acest furnicar!”

Foto interior: Walnut leaf by Shutterstock


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri