Mama m-a privit dulce si m-a mangaiat pe cap: „Nimeni nu e niciodata prea mic sau prea mare ca sa-i scrie Mosului si mai ales sa creada in dorinta lui de Craciun”.
Probabil ca avea dreptate, pentru ca mama are intotdeauna dreptate. Asa ca i-am scris Mosului, rugandu-l in secret sa-mi inapoieze papusa. In seara de Ajun, dupa ce m-am intors de la colinda, bradul era inconjurat de cadouri. Le-am desfacut cu totii, asa cum e traditia in familia noastra. Am primit cadouri extraordinare... insa ceva lipsea. Am oftat adanc si m-am dus la culcare. „Oare unde era acum?”
A doua zi , in dimineata Craciunului, miracolul s-a intamplat. Langa mine, statea nemiscata papusa mea de carpe. Doar ca isi schimbase rochita. Si putin parul... Dar avea aceiasi ochi mari si negri. ”Iarta-ma” – i-am spus eu strangand-o la piept. Acum Craciunul era complet.
Mi-am strans apoi parintii in brate si l-am privit pe tata, promitandu-i ca nu-mi voi mai da niciodata papusa de la el. Mos Craciun mi-a inapoiat-o, ajutandu-ma sa-mi indrept greseala.”Iarta-ma, tata. Acum e aici. Ca si noi toti.”
Un articol de NaiaDe (Georgiana Cojocariu)
Foto homepage si interior: Depositphotos
Cu aceasta povestire emotionanta si sensibila, Georgiana Cojocariu a participat la concursul de creatie "Povestea ta minunata de Craciun".
"Cadoul din cadoul de Craciun" se numara printre povestirile de Craciun care ne-au placut in mod deosebit si pe care am decis sa le publicam. Va multumim tuturor, dragele noastre, pentru participare si pentru faptul ca ati ales sa impartasiti cu noi gandurile voastre frumoase.
Caius Covrig își donează ziua și face apel la umanitate! Hai să facem echipă și să-l ajutăm pe Alin !
Ce își doresc gravidele din România pentru copiii lor. Psiholog: Resimt o responsabilitate imensă de a-și ști copilul în siguranță pe viitor
Irina, eleva de 10 ce vine zilnic la școală de la 15 kilometri distanță, își dorește ca într-o zi să fie studentă la Teatru
Inima Copiilor strânge 10.000 de promisiuni pentru extinderea secției de Cardiochirurgie de la Marie Curie