Din cele mai vechi timpuri, cosmeticele au avut un rol deosebit de important in transfigurarea femeii.

Din cele mai vechi timpuri, cosmeticele au avut un rol deosebit de important in transfigurarea femeii. Aplicarea atenta a machiajului pe fata unei femei poate deveni astfel intalnirea dintre ceea ce este femeia si idealul ce si-l doreste in legatura cu persoana sa. Un "chip nou" poate conferi o mare incredere in sine, si in acelasi timp poate fi o experienta stimulatoare pentru iubit.

Utilizarea machiajului a fost folosita pentru trezirea si stimularea anumitor sentimente si calitati, atat in persoana care priveste, cat si in cea care este machiata intr-un anumit fel.

Machiajul face femeia sa se simta completa. Chiar si infatisarea cea mai naturala este cultivata deseori cu osteneala.

Importanta cosmeticelor in zilele noastre poate fi masurata prin vanzarile enorme ale acestor produse, chiar si in zonele globului ce sunt considerate sarace.

Traditii in arta machiajului

In toate culturile, cosmeticele au ajutat la infrumusetarea chipului si au transformat adeseori un chip comun intr-o infatisare deosebita.

In China, femeile obisnuiau sa isi faca un semn rosu in mijlocul fruntii. O practica asemanatoare mai exista inca in India si in Nepal, unde aceasta semnifica o angrenare in viata spirituala sau religioasa.

In Egipt, femeile, dupa anumite bai parfumate, isi acopereau corpul cu farduri, apoi realizau machiajul fetei, un machiaj dificil, meticulos si cu mixturi complicate, cum ar fi faimosul "kohl" pentru inviorarea ochilor. Rujurile sub forma creioanelor, serveau la accentuarea stralucirii buzelor. De asemenea, anumite produse pentru mestecat intretineau gingiile roze si tari. Pentru obraji se foloseau diferite pudre si farduri pe baza de cinabru. Parul era pieptanat, impletit si parfumat.

Nobilimea asiriana folosea cantitati foarte mari de parfumuri si produse cosmetice. Cuvantul arab, care a supravietuit pana in zilele noastre, pentru fardul de ochi (khol sau kohol), inseamna liniste, calm. La inceput egiptenii se serveau numai de sulfura de plumb, careia ii dadusera denumirea de kohol (kohl), apoi, cand au inceput sa foloseasca oxigenul de magneziu, i-au dat aceeasi denumire.

Pentru machiajul ochilor se foloseau doua culori si anume negrul (kohl) pentru pleoapa superioara si verdele malahit pentru cea inferioara. Femeile din antichitate aveau o stralucire deosebita a ochilor aplicand un bastonas inmuiat in khol direct pe pupila.


Vizionare placuta

Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Machiajul - o arta din cele mai indepartate timpuri.