Exercitiu de perfectiune in oglinda

Momentul prielnic este seara, la sfarsitul unei zile de munca, cand poposesti acasa, cand vezi ca sotul tau este plecat la o bere cu prietenii, cand toate lucrurile sunt imprastiate peste tot in casa, cand ai un chef nebun sa le arunci si mai tare, cand simti ca ai ajuns la capatul puterii, cand simti ca pana aici ti-a fost. Mai mult chiar nu mai poti... Se ia atunci o oglinda mare si moderna sau una veche si ponosita, o oglinda de la bunica sau una de-a ta, o oglinda care iti este draga.

Sparge oglinjoara care te-a mintit atatia ani, zile si nopti la rand. O spargi pe cea care la 16 ani te indeamna sa-ti versi matele prin toalete de dragul unor kilograme in minus, spargi oglinda care la 20 de ani iti soptea sa faci drama multa pentru o iubire trecatoare, spargi oglinda care la 25 te grabea sa faci alegerea ta de viata si de dragoste pe care nu doreai sa o iei in acel moment, spargi oglinda care la 30 de ani te impungea sa-ti vezi ridurile si sa-ti auzi sunetul ceasului biologic, spargi oglinda care la 32 iti spunea ca faci o tragedie cu taraboi din plecarile in delegatii ale sotului, spargi oglinda care la 35 te otravea reprosandu-ti ca nu ai cum sa fii si mama, si femeie, si sotie, si femeia de cariera. Toate patru... intr-una, nu.

Sparge-o in zeci de cioburi si ai grija sa nu te zgarii in ele. Arunca drama si cioburile mii in cosul de gunoi plin. Scutura iubirea prea multa si pulberea de sticla afara pe geam. Ignora ca vezi prea multi oameni tristi trecand prin fata blocului, ducand cu ei aceleasi cioburi ca ale tale. Pune-ti termopanele ca sa te izolezi de iluziile tale de nefericire si de suferintele altora. Prea mult zgomot pentru nimic. Prea multe cuvinte mari, prea multe pretentii. Prea multe trupuri care se vor perfecte. Prea multe oglinzi care se vor patul lui Procust.

Demachiere fata, tonifiere piele, lifting sufletesc... in oglinda cea noua. Hainele cad la intamplare. Camasa impecabila, fusta pe care niciodata nu-ti permiti sa o sifonez, inelul rotund care iti e atat de drag, colierul fin si scump pe care niciodata nu il scoti din amintiri... jos. Cufundare in cada plina ochi cu apa calda, vise, arome, liniste si petale de trandafiri. Relaxare totala pe un miros diafan de lumanari parfumate. Plutire intr-un un ritm de muzica pe care nici nu-l mai auzi... Iar el, barbatul ratacitor se intoarce acasa mai dragastos si nerabdator ca niciodata si din sarutul lui iti aduci aminte ce inseamna dor si iertare si uiti de nervii insuflati tocmai de absenta sa. Din privirea lui... iti aduci aminte ca pentru cineva esti perfecta. Din imbratisarea lui... ca nimeni nu fuge nicaieri. Din aburi... ca esti fericita in realitate. Din pielea umezita... ca esti frumoasa. Din linistea pe care o citesti in oglinjoara ta cea noua... ca iti e iar fantastic de bine cu tine.

Garbo

Ultima actualizare: 9 Septembrie 2020 @ 03:09

• 
• 

Mai multe despre Garbo