Calitatea educației finlandeze rămâne ridicată
Potrivit lui Schleicher, profesorii din Finlanda sunt în continuare foarte bine pregătiți, iar școlile rămân excelent echipate. Angajamentul pentru o educație completă, care include ateliere, laboratoare, săli de muzică și spații sportive, face parte în continuare din cultura educațională a țării. „Școlile finlandeze conțin în continuare facilitățile care ne amintesc că educația înseamnă dezvoltarea ființei umane, nu doar producerea unor rezultate la testare”, scrie expertul OCDE.
Datele arată că, deși în scădere față de nivelurile din 2006, Finlanda rămâne printre cele mai performante țări din Europa, pe locul al treilea după Estonia și Marea Britanie, și pe poziția a 12-a la nivel internațional, cu rezultate peste media OCDE la Științe, Matematică și Citire.
Lumea din jurul școlii s-a schimbat radical
Explicația scăderii rezultatelor nu se găsește în calitatea profesorilor sau în resursele școlilor, ci într-o serie de schimbări mărunte care s-au acumulat în ultimul deceniu: pătrunderea tehnologiei în clase, expansiunea rețelelor sociale, extinderea și complexitatea sistemului școlar, noile cerințe ale incluziunii și presiunea tot mai mare pusă pe starea de bine a elevilor, uneori în detrimentul rigorii academice.
Schleicher amintește patru repere esențiale: apariția Facebook în 2004, lansarea iPhone-ului în 2007, închiderea școlilor din cauza pandemiei de Covid-19 în 2020 și intrarea inteligenței artificiale generative în viața cotidiană în 2022. „Fiecare reprezintă mai mult decât un reper tehnologic. Împreună, ele marchează o transformare a mediului în care cresc tinerii”, scrie el.
Provocarea atenției și rolul inteligenței artificiale
„Informațiile de astăzi sunt abundente, dar atenția este limitată”, subliniază expertul OCDE, arătând că accesul la tehnologie nu garantează curiozitatea sau concentrarea elevilor. Inteligența artificială adaugă o nouă miză: poate deveni fie cel mai puternic instrument de învățare creat vreodată, fie o scurtătură care subminează gândirea proprie. „Întrebarea decisivă nu este cât poate AI să gândească în locul elevilor, ci de câtă gândire au încă nevoie elevii pentru a deveni ei înșiși gânditori capabili”, notează Schleicher.
El atrage atenția și asupra condițiilor de muncă ale profesorilor, propunând o schimbare de perspectivă: în loc să ne întrebăm constant cum îi putem îmbunătăți, ar trebui să analizăm cât timp real au la dispoziție pentru elevi, câtă autonomie profesională li se oferă și cât de mult din responsabilitatea familiei și a societății ajunge, nejustificat, pe umerii școlii.
O lecție despre adaptare, nu despre eșec
Concluzia lui Andreas Schleicher este una de echilibru: succesul din trecut nu garantează performanță în viitor, iar sistemele care au avut cel mai mult succes trebuie să aibă și curajul de a renunța la practici care și-au atins limita. „Finlanda din 2001 nu mai poate fi pur și simplu copiată în 2026, deoarece lumea din 2001 nu mai există”, scrie el, sugerând că întrebarea potrivită nu mai este ce poate lumea învăța de la Finlanda, ci ce poate învăța Finlanda, și fiecare sistem de educație, din schimbările care au avut loc.
Finlanda rămâne un sistem de educație performant, dar rezultatele la testele PISA au scăzut. Andreas Schleicher, de la OCDE, explică de ce vina nu e a profesorilor, ci a unei lumi transformate de tehnologie și schimbări sociale profunde.
Întrebări frecvente despre Educație Finlanda
1. De ce au scăzut rezultatele Finlandei la testele PISA?
Potrivit lui Andreas Schleicher, de la OCDE, scăderea nu se datorează calității profesorilor sau resurselor școlare, ci unor schimbări sociale și tehnologice ample: răspândirea rețelelor sociale, presiunea tehnologiei asupra atenției elevilor, slăbirea parteneriatului dintre școală și familie și noile provocări aduse de inteligența artificială.
2. Mai este Finlanda un sistem de educație performant?
Da. Deși rezultatele au scăzut față de 2006, Finlanda rămâne a treia în Europa, după Estonia și Marea Britanie, și pe locul 12 la nivel internațional, cu rezultate peste media OCDE la toate competențele testate de PISA.
3. Ce rol are inteligența artificială în educație, potrivit lui Schleicher?
Expertul OCDE consideră că AI poate fi fie cel mai puternic instrument de învățare, fie o scurtătură care subminează gândirea critică, iar miza reală e câtă gândire proprie mai au nevoie elevii pentru a deveni gânditori capabili.
Foto fr si main: Just dance /Shutterstock
Mi-am făcut un obicei din a spune cele mai crude adevăruri în glume și metafore. Poate că uneori acestea par a fi ascunse în spatele unei formule sofisticate, dar, în esență, sunt simple. Acest lucru este valabil...
Studenți mentori pentru colegii cu dizabilități, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
România a cucerit o medalie de bronz și un record al competiției la Santiago 2026
România a cucerit 15 medalii la Plovdiv Cup 2026, competiție internațională de gimnastică aerobică
SuperChess România, start puternic la Cupa Europeană a Cluburilor 2026