Sorin Costreie, ministrul Educației, a vorbit despre provocările adaptării unor modele educaționale internaționale la realitatea românească, luând ca exemplu sistemul japonez în care elevii participă activ la curățenia școlilor. Într-un interviu acordat Digi 24, ministrul a explicat de ce o astfel de practică nu poate fi preluată simplu, fără a ține cont de contextul social și cultural în care a apărut.
Un model socio-educațional, nu doar educațional
Potrivit ministrului, modelul japonez nu este unul pur educațional, ci unul profund legat de valorile sociale ale Japoniei. „Eu nu pot să iau pur și simplu un model care nu este doar educațional, e socio-educațional (...) În școlile japoneze nu există femei de serviciu. Gândiți-vă că facem chestia asta în școala noastră. În secunda doi, toți părinții o să sară și o să spună: Dar cum? Copiii mei să facă curat?”, a declarat Sorin Costreie.
Observația ministrului deschide o discuție mai largă despre felul în care sistemele educaționale de succes din alte țări reflectă, de fapt, norme culturale specifice, greu de transplantat fără adaptare.
Cum funcționează curățenia în școlile din Japonia
În Japonia, elevii participă zilnic la sesiuni de curățenie cunoscute sub numele de gakkō sōji sau o-sōji. Acestea durează între 15 și 30 de minute și sunt incluse oficial în programul școlar, de obicei după masa de prânz sau la finalul zilei de curs.
Elevii mătură podelele, spală holurile, șterg băncile și curăță inclusiv toaletele, lucrând în echipe mici organizate prin rotație, numite tōban. Grupurile sunt adesea formate din elevi de vârste diferite, iar cei mai mari îi îndrumă pe cei mici. Profesorii participă alături de elevi la aceste activități, oferind un exemplu de implicare și modestie, menit să consolideze spiritul de echipă și simțul responsabilității colective.
Adaptarea bunelor practici la specificul românesc
Declarațiile ministrului subliniază o idee importantă pentru dezbaterea publică despre reforma educației: preluarea unor practici de succes din alte țări trebuie să țină cont de contextul local, de așteptările părinților și de structura socială existentă. Mai degrabă decât o copiere directă, specialiștii în educație recomandă adesea identificarea principiilor din spatele unor astfel de modele — responsabilitate, muncă în echipă, respect pentru spațiul comun — și găsirea unor forme adaptate de implementare, potrivite realităților din școlile românești. Este practica japoneză prin care elevii participă zilnic la curățenia școlii, în sesiuni de 15-30 de minute incluse în programul oficial. Pentru că, potrivit ministrului Educației, acesta este un model socio-educațional legat de structura socială a Japoniei, unde nu există personal de curățenie în școli, spre deosebire de România. Elevii, organizați în echipe prin rotație, alături de profesori, care participă activ la aceste activități pentru a da un exemplu de implicare.
Sursa foto: Fb Sorin CostreieÎntrebări frecvente despre Sorin Costreie
1. Ce este gakkō sōji?
Calendarul anului școlar 2026-2027: când e vacanța de toamnă și toate vacanțele elevilor
Zi liberă în școli de 5 octombrie: elevii au weekend prelungit de Ziua Educației
Elevii au liber luni, 5 octombrie, de Ziua Internațională a Educației
2. De ce nu poate fi copiat simplu modelul japonez în România?
3. Cine participă la curățenia școlilor în Japonia?
Mi-am făcut un obicei din a spune cele mai crude adevăruri în glume și metafore. Poate că uneori acestea par a fi ascunse în spatele unei formule sofisticate, dar, în esență, sunt simple. Acest lucru este valabil...
Studenți mentori pentru colegii cu dizabilități, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
România a cucerit o medalie de bronz și un record al competiției la Santiago 2026
România a cucerit 15 medalii la Plovdiv Cup 2026, competiție internațională de gimnastică aerobică
SuperChess România, start puternic la Cupa Europeană a Cluburilor 2026