19 August 2013 publicat în Familie 3 share-uri

Minciunile nu fac altceva decat sa produca instrainarea si corodarea relatiei dintre parinti si copii. Paradoxal, cu cat vrei sa controlezi mai mult, cu cat ajungi sa pierzi controlul si cu cat pare ca ai controla mai putin, cu atat ai mai mult control si se creeaza astfel o relatie sanatoasa de comunicare intre parinte si copil.

de Oana Popescu-Argetoia - Expert Garbo

www.oanapopescuargetoia.ro

Nu de putine ori le amintiti copiilor vostri ca „minciuna are picioare scurte” sau „greseala recunoscuta este pe jumatate iertata” sau „daca minti, iti va creste nasul” etc. Ce rol au toate aceste proverbe? Ne arata ca nu ne place sa fim mintite sau ca dorim sa-i controlam pe copiii nostri pentru a ne crea un anume confort psihologic?

Cum arata o mamica ce afla ca este mintita de copilul ei?

Ei bine, reactiile sunt diverse si oscilante: furie- vina, negare -responsabilitate, dorinta de a pedepsi copilul -dorinta de a ignora minciuna cu desavarsire. Bineinteles ca nu trebuie omis faptul ca exista diferente intre a ascunde adevarul şi a spune ceva care este fals, dar tot minciuni se numesc.

De asemenea apar diferente intre minciunile nevinovate, inselaciunile si minciuna serioasa. Ca parinte trebuie sa-ti cunosti copilul si comportamentul adoptat de acesta in diverse situatii.
Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice. Este timpul să renunți la a te mai încrede în vorbele goale! Urmărește faptele celor din jur Atunci când nu vine nimeni, strigă-L pe Dumnezeu! Nou, ediție limitată - Wonders of Jasmine

De ce mint copiii?

Este o intrebare al carei raspuns este cu greu obtinut de majoritatea parintilor. Toti, la un moment dat se gandesc sa-i motiveze pe cei mici, ce fac apel la minciuna. Totusi, de ce mint copiii?

Iata o serie de „posibile”situatii care ii determina pe copii sa apeleze la aceasta forma de santaj:

-pentru a-si demonstra puterea in fata celor mari;

-pentru a evita o posibila pedeapsa;

-pentru a gasi scapare sintr-o situatie jenanta;

-pentru obtine un lucru;

-pentru a se integra intr-un grup de apartenenta;

-pentru a-si proteja intimitatea, etc.

Ai vostri copii, in ce circumstante au facut apel la minciuna? Cum v-ati descurcat cu ei?

Minciunile nu fac altceva decat sa produca instrainarea si corodarea relatiei dintre parinti si copii. Exemplu: multi parinti au tendinta de a reactiona la minciunile copilului spunandu-i “Nu mai minti! Imi dau seama ca minti! Tu nu-ti dai seama ca esti un mincinos?”. Atentie, prin atitudinea aceasta ii puneti copilului eticheta de mincinos, iar el va interioriza aceasta eticheta si se va conforma acesteia, adica va minti in continuare (stiind ca oricum “este mincinos’).

Cel mai bine ar fi ca, atunci cand va observati ca cel mic minte, sa-i spuneti intr-o maniera prietenoasa ca: “Mi-am dat seama ca acum ai spus o minciunica( ca m-ai pacalit) si nu stiu ce ai vrut sa faci cu lucrul asta – ai vrut sa nu ma supar, sa nu te pedepsesc, sa nu ma enervez prea tare..?”. E important sa-i aratam copilului intelegere, pentru a-l determina sa ne spuna la ce anume s-a gandit in momentul in care spus minciuna si pentru a intelege, astfel, mecanismul minciunii. Daca nu intelegem acest mecanism nu stim cum sa intervenim ca sa-l stopam.

Foto homepage: Minciuna Pinocchio_Shutterstock

Foto int: Fetita fericita_Shutterstock


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri