12:09, 26 Septembrie 2025
La două săptămâni de la începerea anului școlar, multe unități de învățământ din mediul rural încă își definesc încadrarea cu personal didactic, o provocare recurentă generată de un fenomen complex: numărul tot mai mic de elevi din satele României. Președintele Nicușor Dan a recunoscut public dezechilibrul dintre urban și rural, subliniind nevoia unei viziuni coerente și a unor resurse financiare dedicate stimulării profesorilor care aleg să predea la sate.
Fenomenul are rădăcini demografice profunde. Nu doar satele izolate se confruntă cu scăderea numărului de copii, ci și localități aflate în proximitatea marilor orașe, care atrag constant populația tânără. Este o realitate care cere politici publice construite pe date concrete, nu doar pe intenții declarate în discursuri publice.
Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.
Oana Gheorghiu, după PISA 2025: educația trebuie să devină o prioritate națională permanentă
62 de cabinete medicale rurale, modernizate pentru sănătatea mamelor și copiilor
World Vision: decalajele educaționale trebuie reduse înainte să devină abandon școlar
Școli moderne, dar cu prea puțini elevi
Paradoxul actual al educației rurale este vizibil în multe comunități: școli renovate sau construite prin fonduri europene, dotate cu table inteligente, laboratoare smart și mobilier modern, dar cu un număr de elevi insuficient pentru a justifica, în termeni administrativi, continuarea activității. Legea Educației, modificată recent, impune un minim de 12 elevi pentru clasele din mediul rural care funcționează în sistem simultan, ceea ce a dus la tentative de restructurare a unor școli mici, uneori contestate ferm de comunitățile locale.
Un exemplu pozitiv de reușită vine din Ciugud, județul Alba, prima localitate din România care a crescut demografic datorită investițiilor în educație. Numărul elevilor a urcat de la 60 la 200, iar autoritățile locale au anunțat o nouă investiție de 9 milioane de euro pentru o școală mai încăpătoare. Este un precedent care arată că, atunci când educația devine prioritate reală a unei comunități, rezultatele pot fi remarcabile.
România pierde 1 din 6 tineri din sistem. Piața muncii achită nota de plată
Trei licee premiate pentru curajul profesorilor de a nu renunța la elevii lor
Wolt România transformă vechile genți de livrare Tazz în ghiozdane pentru copii din medii defavorizate
Profesori care predau în mai multe școli pentru a-și completa norma
În multe comune, un profesor de discipline precum istorie, muzică sau geografie nu poate aduna cele 20 de ore necesare unei norme complete într-o singură școală, din cauza numărului redus de elevi. Soluția aplicată frecvent este ca cadrele didactice să predea în mai multe unități de învățământ, uneori până la cinci școli diferite, pentru a-și întregi programul.
Inspectori școlari din județe precum Botoșani și Suceava au explicat că preferă această variantă în locul angajării de personal necalificat, considerând că un profesor calificat, chiar predând o disciplină conexă, oferă totuși o garanție mai mare pentru actul didactic. În paralel, Ministerul Educației a pilotat programe de formare a cadrelor didactice pentru predarea simultană, o soluție pe termen lung pentru o problemă demografică care nu va dispărea de la sine.
Ministrul Educației a recitat o poezie despre agricultură pentru studenții de la Iași
USR propune un plan de măsuri pentru educație, după rezultatele slabe ale României la testele PISA
Ce ne spun cu adevărat rezultatele PISA: un apel la gândire critică în educație
Investiții cu potențial, nevoie de strategie
Există și situații în care investițiile în infrastructură școlară au fost făcute cu speranța unei revitalizări demografice viitoare, precum construcția unei școli în comuna Brebu Nou, județul Caraș-Severin. Astfel de cazuri arată importanța corelării investițiilor cu planificarea pe termen lung și cu date demografice actualizate.
Specialiști în educație, precum fostul ministru Mircea Miclea, atrag atenția asupra necesității unei strategii clare privind modul în care sunt investiți banii publici în educație, astfel încât aceștia să genereze impact real asupra performanței elevilor, nu doar dotări tehnologice fără utilizare optimă.
Nevoia unei viziuni asumate pe termen lung
Recunoașterea publică a dezechilibrului educațional dintre urban și rural este un prim pas necesar. Following-up cu o strategie scrisă, cu termene clare și finanțare stabilă, dincolo de schimbările de guvern, ar putea transforma această recunoaștere într-o reformă reală. Comunitățile precum Ciugud arată că, atunci când educația este tratată ca prioritate, rezultatele pozitive nu întârzie să apară, oferind un model replicabil pentru alte localități rurale din România.
Profesoara care își plătește din salariu elevii să rămână la școală, finalistă în „Liga Profesorilor Excepționali”
Există viitor și după violența domestică! Drumul spre vindecare pentru fetele și femeile vulnerabile
Noile norme de predare pentru directori și inspectori școlari, stabilite prin ordin de ministru
Educația din mediul rural românesc se confruntă cu provocări demografice și logistice, dar exemple precum cel al comunei Ciugud arată că investițiile bine direcționate pot readuce copiii și speranța în școlile de la sate.
Foto: Shutterstock.com
Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi.
Ca redactor,...
Bursele elevilor cresc din anul școlar 2026-2027, iar cele sociale rămân și în vacanțe
Uniformele școlare obligatorii, adoptate de Senat: dezbaterea despre costuri și eficiență continuă la Camera Deputaților
România se pregătește să discute despre limitarea rețelelor sociale pentru copiii sub 13 ani
Digitalizarea sportului românesc: cum vrea Portalul Sportului Românesc să sprijine performanța