Academia Română propune o evaluare mai calitativă a cercetătorilor, dincolo de cifre și indicatori

Academia Română a adoptat o poziție prin care propune schimbarea modului în care sunt evaluați cercetătorii, proiectele de cercetare și institutele din România. Instituția recomandă reducerea ponderii indicatorilor scientometrici, precum factorul de impact, scorul de influență sau indicele Hirsch, în favoarea unei evaluări calitative, axată pe valoarea, originalitatea și relevanța reală a rezultatelor științifice. Poziția a fost adoptată în urma discuțiilor din Adunarea Generală a Academiei.

Un semnal de alarmă privind revistele „prădătoare”

Academia Română atrage atenția asupra creșterii numărului de articole științifice românești publicate în reviste ale căror practici editoriale ridică semne de întrebare privind rigoarea procesului de evaluare de tip peer-review. Printre semnele care ar trebui să dea de gândit se numără publicarea unui număr foarte mare de ediții speciale coordonate de editori invitați cu vizibilitate internațională redusă, un timp neobișnuit de scurt între trimiterea și acceptarea unui articol, rate de respingere mult sub media domeniului, un procent ridicat de autocitări și campanii agresive de atragere a manuscriselor.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.

Marile universități din România cer reforma finanțării și formării profesorilor

Începe Mercedes-Benz Bucharest Fashion Week FW26/27 - 5 zile dedicate modei, noii generații de designeri și dialogului creat

M. L. Rio, autoarea bestsellerului „Dacă am fi ticăloși”, vine în România: întâlniri cu cititorii la București și Iași

Foto: Shutterstock.com

Instituția subliniază și impactul financiar al acestui fenomen, arătând că o parte importantă din bugetele de cercetare ale institutelor și universităților ajunge să fie consumată pe taxe de publicare, în loc să susțină cercetarea propriu-zisă. Academia amintește totodată că publicarea în regim Open Access nu presupune obligatoriu plata unei taxe, existând arhive deschise precum arXiv, arhive instituționale și reviste Open Access gratuite pentru autori.

Recomandări pentru cercetătorii tineri și pentru mediul academic

Academia Română îi îndeamnă, în special pe cercetătorii aflați la început de carieră, să aleagă reviste consacrate, cu un proces autentic de evaluare științifică, și să nu se lase atrași de promisiunea unei publicări rapide, chiar dacă anumite reviste afișează indicatori scientometrici ridicați obținuți prin strategii editoriale discutabile.

Peste 500 de elevi, calificați în finala celui mai mare concurs de robotică pentru elevi din România

NIBIRU se alătură conversației despre industriile creative în cadrul Bucharest Design Festival

Exodul studenților români: un elev olimpic propune soluții pentru a readuce tinerii acasă

Un mesaj distinct este adresat universităților, institutelor de cercetare și conducătorilor de doctorat, cărora li se recomandă să încurajeze cercetarea de calitate, cu rezultate publicate în reviste cu bun renume, și nu acumularea de publicații fără relevanță științifică. Îndrumătorii de doctorat sunt îndemnați să explice tinerilor cercetători riscurile asociate publicațiilor de tip „prădător” și să nu accepte teze construite pe baza unor astfel de lucrări.

Spre o evaluare bazată pe calitate, nu pe cifre

Miezul poziției Academiei Române constă în propunerea de a reduce greutatea indicatorilor cantitativi în evaluarea cercetătorilor și instituțiilor, în favoarea unui proces de evaluare calitativă, aliniat principiilor Acordului european privind reforma evaluării cercetării, adoptat în 2022. Potrivit Academiei, accentul ar trebui pus pe valoarea, impactul și originalitatea rezultatelor, nu pe formule aritmetice.

Universități din România și Republica Moldova, printre beneficiarii a 80 de milioane de euro europeni pentru excelență academică

Cosmin Gheorghe lansează la Timișoara romanul „Sunetul lucrurilor niciodată spuse”

Permis gratuit la Biblioteca Academiei Române pentru elevi, studenți, masteranzi și doctoranzi

Instituția subliniază că evaluarea unui cercetător sau a unui institut trebuie să pornească, în primul rând, de la calitatea publicațiilor, brevetelor și patentelor, de la ceea ce aduc cu adevărat nou în domeniu. Dincolo de simplul număr de citări, contează și calitatea acestora — cine, cum și în ce publicație citează o anumită lucrare. Poziția vine într-un moment în care criteriile de evaluare a cercetării din România sunt în curs de reformă, iar mesajul Academiei mută explicit accentul de la cantitate spre calitate.

Întrebări frecvente despre Academia Română

1. Ce propune Academia Română privind evaluarea cercetătorilor?

Propune reducerea ponderii indicatorilor scientometrici, precum factorul de impact sau indicele Hirsch, și trecerea la o evaluare calitativă, bazată pe valoarea și originalitatea rezultatelor științifice.

Timișoara lansează o facultate de robotică și inteligență artificială, cu cercetătorul numărul 1 din România la catedră Teodor Moscalu, elevul român care uimește lumea științei. La doar 17 ani, adună premii internaționale pe bandă rulantă România a aderat oficial la Elixir, infrastructura europeană pentru date din științele vieții

2. Ce sunt revistele „prădătoare” menționate de Academie?

Sunt publicații cu procese superficiale de evaluare (peer-review), care publică rapid volume mari de articole, adesea contra unor taxe, fără o verificare riguroasă a calității științifice.

3. Publicarea Open Access presupune obligatoriu plata unei taxe?

Nu. Există arhive deschise precum arXiv, arhive instituționale și reviste Open Access fără taxe pentru autori, iar unele publicații oferă acces deschis după un proces riguros de evaluare.

Foto: Shutterstock.com

Arina Lăzărică, eleva din România care adună medalii la competiții internaționale și se pregătește pentru Yale

7 recomandări de cărți scrise de autori români, apărute anul trecut, care au devenit bestseller

Ministrul Educației explică de ce lipsesc universitățile românești din clasamentul Shanghai

Alma

Ultima actualizare: 22 Septembrie 2026 @ 03:09

Mai multe despre Alma