De ce este oare autodisciplina pentru multi dintre noi un obiectiv imposibil de atins? De ce pentru unii pare usor, iar pentru altii este o lupta continua?

de Oana Popescu-Argetoia - Experta Garbo
www.oanapopescuargetoia.ro

_________

Autodisciplina sa continui ce ai inceput, sa fii capabil sa prioritizezi, sa te tii de ce ai stabilit, sa poti urma ce stii ca ai nevoie sa faci, sa fii organizat, sa ai un plan etc. Cu alte cuvinte sa reusesti sa nu te mai zbati sa tii o dieta sau sa te lasi de fumat, sa nu mai bei sau sa nu te mai lasi prada lenii, sa nu mai amani, sa stii ce faci cu banii, sa nu mai incepi zece lucruri simultan si sa nu termini niciunul, sa nu mai intarzii la intalniri sau sedinte.

In dictionarele romanesti autodisciplina este explicata ca fiind “1. disciplina pe care si-o impune cineva; 2.disciplina liber consimtita”. Pe wikipedia (engl.) “autodisciplina poate fi definita ca abilitatea de a te automotiva in ciuda unei stari emotionale negative sau oponenta”, iar dictionarul Oxford (engl.) ne explica autodisciplina ca fiind “abilitatea unei persoane de a-si controla emotiile si a-si depasi slabiciunile”.

Asadar, in limba romana despre autodisciplina avem explicatii ce vizeaza mai mult rezultatul, in timp ce in omoloagele sale in limba engleza este vizat procesul. Oare acesta sa fie si motivul pentru care suntem oarecum indiferenti in fata autodisciplinei si suntem mai degraba tentati sa o impunem altora decat sa o invatam ca pe o abilitate interioara?

In primul rand, cu totii avem o asociere negativa legata de termenul disciplina, iar taria acestei asocieri depinde de experientele noastre timpurii legate de acest subiect. Cand eram copii am fost invatati disciplina prin aducerea la cunostinta a consecintelor negative, atunci cand eludam regulile si prea putin laudati cu privire la reusitele noastre de a fi disciplinati. Cu alte cuvinte, prin restrictii, pedepse, amenintari ni s-a insuflat motivatia de tip negativ pentru a fi disciplinati. Ca adulti functionam din acest tip de motivatie: suntem disciplinati ca sa evitam un rezultat negativ, insa cu pretul unor emotii inconfortabile.

In al doilea rand, in primii ani ai copilariei noastre disciplina ne-a fost prezentata ca o forta exterioara noastra, impusa prin reguli si evidentierea rezultatelor nedorite. Nimeni nu a stat sa se gandeasca a ne prezenta beneficiile de a fi disciplinati si, cu atat mai putin, sa ne arate cineva ca a fi disciplinat este o capacitate interioara care se invata si se dezvolta.

Astfel ca, multi adulti desi depun eforturi in a fi disciplinati in fata regulilor impuse (juridice, profesionale etc.) au probleme atunci cand trebuie sa se confrunte cu domenii personale si ar trebui sa puna in functiune autodisciplina.

De ce ne luptam sa fim autodisciplinati? – o intrebare care ne conduce la ridicarea altora aditionale: De ce rezistam in fata actiunilor pe care de altfel, in mod constient stim ca trebuie sa le facem? De ce avem nevoie de automotivatie sa facem lucruri pe care am ales sa le facem? De ce am avea emotii negative care ne infraneaza si opresc de la a face lucruri pe care vrem sa le facem?

Printre raspunsuri se afla convingerile limitative. Intr-un articol anterior am aratat cum functioneaza convingerile limitative, iar in cazul autodisciplinei ele au rol de inhibator cu scopul de a proteja conditionarile timpurii. Daca nu ar fi asa, atunci de ce ne-ar fi greu sa ne organizam si sa ducem la bun sfarsit ceva ce ne dorim foarte mult – de exemplu, sa frecventam orele de sport conform abonamentului pe care tot noi ni l-am cumparat ?! Daca am crede pe deplin ca avem abilitatea de a face acest lucru, ca reusim in general ce ne propunem, ca rezultatul obtinut ne face fericiti etc., atunci nu am mai avea nevoie sa ne disciplinam, ci am trece la actiune direct.

Dar daca credem ca nu sunt suficient de bun, ca greseala este ceva rau, ca nu sunt capabil sau competent, ca sunt neputincios, ca eu nu pot reusi, ca eu nu pot obtine ce vreau in viata, ca viata e grea, ca trebuie sa depun efort mult ca sa obtin ceva etc.? Daca chiar detinem convingeri de tipul acesta (care de obicei sunt exprimate indirect sau prin comportamente), atunci cel mai probabil avem si un dialog intern adecvat convingerilor si care ne saboteaza si ne tine pe loc: “nu pot”, “e prea greu”, “sunt prea obosit”, “oricum nu voi reusi”, “ ce va spune X”. Iar acest dialog intern negativ ne va duce catre frica, catre frica de a actiona si/sau mentine in proiectele pe care ni le propunem. In aceste situatii avem nevoie de multa disciplina de sine ca sa putem depasi dialogul intern negativ si convingerile limitative.

Ca sa sumarizam: Avem nevoie de autodisciplina ca sa depasim barierele interioare (convingeri si conditionari) care ne cauzeaza conduita de a actiona sau a nu actiona intr-un fel specific. Cu alte cuvinte, noi incercam sa facem ceva ce nu este natural pentru convingerile pe care le detinem. Dar cand eliminam convingerile si conditionarile negative, nevoia de a ne autodisciplina ca sa facem ceva dispare. Vom face acel lucru, liber.

Nu ar fi mai usor sa eliminam aceste bariere, decat sa ne luptam cu noi insine ca sa facem lucruri care ni se par dificile pentru ca avem convingeri si conditionari negative?

****

psihoterapeutOana este psihoterapeut in cadrul cabinetului propriu de psihologie din anul 2009.Este specializata in psihoterapie cognitiv-comportamentala, iar in ultimii ani s-a concentrat, cu predilectie, asupra laturii de preventie si mai ales de promovare a sanatatii mintale. In anii anteriori a fost cooptata in echipa de consultanti a companiei Result Development unde a acordat consultanta atat clientului intern cat si clientului extern. Tot aici a ocupat pozitia de business developer. Printre cele mai importante responsabilitati s-a numarat consultanta in comunicare, recrutare, conceperea si asistarea la assesment center, activitati specifice de dezvoltare antreprenoriala etc..


In primii ani ai carierei a desfasurat activitati de consultanta si operatiuni financiare.


A participat in timpul anilor de studii la numeroase cursuri si work-shop-uri, fiind membra a echipelor de cercetare in diferite proiecte.


Azi este membra a Colegiului Psihologilor din Romania, Asociatia de Hipnoterapie si Psihoterapie Cognitiv-Comportamentala.

Oana Popescu-Argetoia - Expert Garbo

www.oanapopescuargetoia.ro

Foto homepage: autodisciplina, succes via Shutterstock


Vizionare placuta

Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului SECRETUL reusitei: Autodisciplina, o necesitate intre agonie si extaz!.