M-a spalat zilnic pe creier cu cuvintele depreciative la adresa mea si eu ca o proasta in loc sa imi dau seama ca ceva e gresit in viata mea, induram si cu mai multa indarjire nevoind sa recunosc ca barbatul pe care il iubeam de fapt nu ma iubea deloc daca se purta asa cu mine.
a d-na Luminita Badita, Am 37 de ani sunt divortat de 4 ani si nu reusesc sa ma detasez de trecut. Provin dintr-o famile relativ echilibrata dar in care au existat de mica certuri la care asistam neputincioasa si care mi-au dezvoltat o stima de sine scazuta. M-am casatorit la 21 de ani cu primul si singurul prieten cunoscut la singura petrecere la care m-au lasat parintii. In naivitatea varstei mele am crezut ca e singurul barbat de pe pamant si m-am indragostit orbeste de el crezand ca dragostea lui va fi reciproca. Am avut semne de la inceput ca ceva nu e in regula dar am mers inainte crezand ca multe alte femei ca se "va schimba" sau ca eu prin puterea si inocenta dragostei mele il voi schimba. Am fosta casatorita 12 ani cu el si in timpul asta ma amageam ca sunt fericita. Am construit multe impreuna , am evoluat financiar, social si spiritual insa el dupa 1 an de la casatorie a inceput sa ma abuzeze psihologic jignindu-ma zilnic spunadu-mi ca sunt grasa, tampita ca nu ma duce capul ,imi critica familia ,prietenii. A reusit sa ma izoleze de toti chiar si de familia mea timp de 12 ani. Am uitat sa va spun ca arat foarte bine, sunt slaba,aveam un job respectabil si toti ceilalti din jur ziceau ca el e problema nu eu. Cand vorbeam cu el si ii spuneam ca eu nu ma vad grasa (aveam 50 kg la 160 cm) ca ceilalti zic ca sunt frumoasa, inteligenta si draguta el zicea ca ceilalti mint si ..eu il credeam ca o fraiera pe el..din pacate. M-a spalat zilnic pe creier cu cuvintele depreciative la adresa mea si eu ca o proasta in loc sa imi dau seama ca ceva e gresit in viata mea, induram si cu mai multa indarjire nevoind sa recunosc ca barbatul pe care il iubeam de fapt nu ma iubea deloc daca se purta asa cu mine. Bineinteles ca faceam sex tot mai putin el imi spunea ca e stresat si eu iar il credeam tot pe el in loc sa realizez ca asta e primul semn ca cineva te inseala. Spunea tuturor ca vrea copii, dar nu aveam contacte sexuale decat foarte rar (in ultimul timp o data la 3 luni!!!!). La un moment dat am inceput sa comentez, sa-i raspund inapoi, sa ma sfatuiesc cu prietenele mele si sa ma "luminez" ca ceva nu e in regula cu viata mea. Mi-a fost foarte greu sa accept ca am pierdut 12 ani din viata intr-o relatie de toata jena. La un moment vazand ca m-am desteptat si ca nu mai poate face cu mine tot ce vrea a zis ca vrea sa ma testeze si sa accept sa punem casa pe numele lui maica-sa adica sa verifice cat de mult il iubesc. Eu am acceptat culmea atunci asta nestiind ca de fapt nici nu se putea legal sa cedez dreptul meu. Urma sa mergem la notar dar a zis ca nu mai e nevoie ca a vazut ca e OK. Mi-a interzis sa vorbesc cu cineva despre asta. Dupa un an ..in care ne-am departat si mai mult venea ca la hotel acasa a zis ca vrea sa divortam. Am fost foarte socata ptr. ca mi se parea culmea culmilor. Eu eram cea inselata (am aflat asta dupa divort ..dar simteam totusi ceva), el se purta urat cu mine , eu eram cea care i-am fost fidela 100% ptr. ca ptr. mine nu exista alt barbat,eu tineam casa, curatenie , mancare , ma ocupam de firma ...si tot el culmea era nemultumit. Am fost foarte bulversata de cererea lui, nu intelegem de ce vrea sa divorteze de mine..in ochii mei si ai tuturor eram sotia perfecta. A motivat ca simte ca nu il mai iubesc si de aceea vrea sa divortam. Socul si mai mare l-am avut cand mi-a cerut sa nu impartim totul pe din doua cum zice legea ci sa accept oferta lui jenanta de 10 % din tot ce aveam. Eu ii spusesem cu cativa ani in urma ca daca noi o sa divortam vreodata (nici nu visam ca e posibil) atunci eu asa de suparata o sa fiu incat pur si simplu voi pleca si nu-mi va trebui nimic. Cred ca pe el l-a magulit chestia asta si a ramas cu ideea ca fraiera de mine accepta orice. Pentru ca sora mea ne daduse o suma de bani foarte mare sa o folosim in afaceri imprumut, el m-a santajat cu chestia asta zicand ca daca nu accept oferta lui nu voi mai vedea banii sorei mele. Am simtit ca imi fuge pamantul de sub picioare. Nu-mi venea sa cred ca omul langa care statusem 12 ani imi poate face asta. Cand i-am zis ca nu renunt la dreptul meu de jumatate si ca la proces cer atat cat mi se cuvinte m-a amenintat cu moartea ca "imi ia gatul " cu 5000 de $. Fiind foarte bulversata de tot ce mi se intampla , de problema cu banii sorei mele, de perspectiva divortului etc ..am ales sa nu ma judec cu el in proces sa accept acea suma infima si sa vad banii sorei mele inapoi. Daca m-as fi judecat cu el normal ca as fi recuperat mult mai mult si in banii aceeia ar fi fost si banii sorei mele ...dar am ales asa, fiindca nu ma mai simteam in stare sa lupt cu el. Stiam ca un proces poate dura 3 ani de tiganie,jigniri, presiuni etc ..si nu mai eram dispusa sa mai indur nimic. Asa ca am divortat rapid in 2 luni . Problema este ca doar dupa divort eu am aflat cat de mult ma mintise in toti acesti 12 ani , ca avea o viata paralela cu o alta femeie si in acelasi timp traia cu o prietena buna de familie mai mare cu 10 ani decat mine! Eu am fost ultima care a aflat totul ...dar dupa divort cand nu mai puteam sa -i spun nimic. Tot "satul" stia numai eu nu . La inceput i-am urat pe toti prietenii mei care au inchis ochii si nu mi-au spus nimic dar apoi am realizat ca singura vina o aveam eu ca nu voisem "sa vad " de fapt adevarul ca ma complacusem in situatia asta desi aveam semne ca ma inseala. Problema mea este acum ,ca la 4 ani de la divort , desi am mai cunoscut vreao 3 barbati cu care din pacate nu a mers relatia...ma simt inca prinsa de "trecut" desi simt clar ca nu il mai iubesc pe fostul sot. Cand ma gandesc la el simt un fel de repulsie la gandul la cate mi-a putut face si cum mi-a terfelit dragostea mea curata.Daca ar veni in genunchi la mine nu as putea sa-l iert ptr. nimic in lume. Deci, stiu clar ca nu-l mai iubesc si ca nu-l mai vreau inapoi. Dar atunci oare ce imi trebuie? De ce ma gandesc zilnic la trecut la cum era viata mea timp de 12 ani? Cred ca dupa 4 ani ar fi trebuit sa ma pot detasa deja, ca ar fi trebuit sa depasesc toate etapale specifice travaliului despartirii.Insa nu ma simt detasata ..asta e problema mea ...toate gandurile mele se indreapta tot spre trecut ca si cand am lasat "ceva ' acolo nerezolvat dar nu stiu ce poate fi . Sa fie oare faptul ca nu am avut ocazia sa-mi exprim dezamagirea , dispretul, indignarea , furia . Eu niciodata n-am avut ocazia sa-i ripostez acelui om care m-a umilit 12 ani de zile . Am fost o sotie supusa, obedienta pana la limita prostiei umane.As fi dispusa sa o fac acum sa-l contactez dar stiu ca mesajul pe care i l-as transmite ar fi : " saraca ..inca ma mai iubeste ". Ori eu nu as vrea asta ..as vrea sa-i arat cat de mic este el acum ptr. mine ..dar cum sa fac asta ? Stiu ca cea mai buna metoda pentru a-i arata cuiva dispretul este pur si simplu indiferenta ..dar eu parca as vrea sa-i arat cat de departe am ajuns si fara el . Am uitat sa va spun ca ma aflu de 4 ani in strainatate , mi-am contruit o viata linistita si sigura dar din pacate ma racaie trecutul .Prietenele mele imi zic ca daca as fi avut un prieten m-as fi vindecat de asta . Relatiile pe care le-am avut n-au mers ptr. ca dupa divortul avut mi-am propus sa fiu mai exigenta si mai atenta pe nevoile mele.Vad ca n-am gasit inca barbatul potrivit dar nu-mi pierd speranta . Oricum e mult mai bine singura decat intr-o relatie nepotrivita . As vrea sa gasesc pe cineva de treaba dar vad ca barbatii de calitate sunt ori ascunsi sau sunt deja "luati ". Ce ma sfatuiti sa fac? Cum sa ma vindec de "trecut " ?Am incercat sa inchid pur ,simplu acea usa din trecutul meu ,stiind ca n-am cum sa sterg din memorie acei 12 ani ...dar ce ma fac daca "usa ' aceea parca e intredeschisa ? Ce as putea sa fac ? Sper ca am fost destul de coerenta cu povestea mea si v-ati putut forma o imagine. Va multumesc , cu respect Adalia RASPUNS PENTRU ADALIA P. : Adalia draga, am sa ma gandesc ca ai cei 37 de ani nu doar in rani ci si in felul de a gandi si de a accepta adevarul ! Asa ca-ti voi vorbi deschis , cinstit si chiar un pic brutal ! TU ESTI CE CARE APUS VAL PESTE OCHII TAI ! Ai acceptat totul si ai suferit in acelasi timp pentru ca o faceai ! In toate standardele lumii acesteia tu esti o femeie care merita respect si atentie si , pe deasupra, pun pariu ca esti o femeie cu adevarat frumoasa si interior si exterior ! Nu stiu, din ceea ce mi-ai spus DE CE ANUME a ales sotul tau sa se casatoreasca cu tine? Nu stiu daca argumentul finaciar functiona si inainte de casatorie dar risc o evaluare sa spun ca «miros» un astfel de motiv din ce mi-ai spus ca s-a intamplat ulterior. 12 ani de viata sunt multi pentru a invata o lectie - pe care, din pacate, cred ca nu ai terminat-o nici acum. Sigur TU esti cea care nu permite incheierea : « afacerilor » dintre voi! Pari sa parcurgi cognitiv foarte bine etapele evaluarii dar, fix in prag te opresti ! Da, este important ca nu ai reusit sa-i transmiti trairile tale si pentru ca ai nevoie de acest lucru te invit, inainte de a trece la o alta etapa de discutie, sa scrii o scrisoare cu toate lucrurile pe care ai dorit sa i le spui si nu ai facut-o ! Daca iti este prea greu s-o publicam pe site ne spui si o voi citi doar eu pentru ca interventia mea sa fie eficienta ! Recomandarea mea este ca, totusi sa ne permiti s-o aratam (sub acest nume) si celorlalte persoane ce ne viziteaza. Sunt convinsa ca multe persoane femei si barbati au nevoie de un impuls de « trezire » de la tine ! Curaj si…astept ! Psiholog Luminita Badita Ai nevoie de un sfat specializat la intrebarile care te framanta? Psiholog Luminita Badita are raspunsul la problemele tale. Scrie-i pe adresa luminita.badita@garbo.ro si in scurt timp vei gasi pe Garbo sfatul ei.

Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri