ghid pentru o viaţă împlinită

32 de gânduri și citate de Constantin Noica pe sufletul oricărui roman

Constantin Noica este unul dintre cei mai mari filozofi români ai secolului XX și te invităm să îi descoperi genialitatea:

Constantin Noica (1909-1987) este unul dintre cei mai mari filozofi români ai secolului XX, dar și un mare eseist, scriitor și publicist. Născut în comuna Vitănești (județul Teleorman) în 1909, Constantin Noica urmează gimnaziul și liceul Spiru Haret din București, iar mai târziu cursurile Facultății de Filozofie și litere. A avut ca profesori personalități de renume precum poetul Ion Barbu (Dan Barbilian) și filozoful Nae Ionescu.

Între anii 1940-1944 pleacă la Berlin unde, împreună cu filozoful Alexandru Dragomir, frecventează seminarul de filozofie al profesorului Martin Heidegger. Timp de 9 ani, între 1949 – 1958, lui Noica i se impune de către autoritățile române domiciliu forțat la Câmpulung-Muscel, iar în 1958 este arestat și execută 6 ani de închisoare la Jilava.

Te invităm astăzi să descoperi frânturi din genialitatea filozofică a lui Constantin Noica citind câteva dintre cele mai frumoase și interesante citate, cuvinte și gânduri ale acestuia

Constantin Noica: Cele mai frumoase citate

1. Oamenii îţi cer să-i confirmi, nu să-i trimiţi mai departe.

2. Sufletul trebuie tratat ca pământul, să i se dea ce-i trebuie spre a fi productiv.

3. Omul care ştie să fie singur, acela te înţelege cu adevărat, acela care te iubeşte cu adevărat. Celălalt, prea aproape, îţi ţine doar umbră.

Constantin Noica

Foto: Captura YouTube

4. E o mutilare să-ţi identifici şi dezvolţi o vocaţie unilaterală. E o mutilare a mutilării să n-o identifici şi să rămâi în sărăcia ta.

5. Fructul pe care l-aţi mâncat azi nu-l veţi mai mânca niciodată.

6. Îmi plac curbele căilor ferate. Sunt îndeajuns de plecate pentru ca un tren în viteză să nu cadă în afară, dar şi îndeajuns de puţin plecate pentru ca un tren fără viteză să nu cadă înăuntru. Coexistenţa contrariilor. Ştiu şi inginerii ceva. Dar tot mai mult ştie viaţa.

7. Nimic nu e bun dacă nu are în el infinitatea, "partea lui Dumnezeu".

8. Fă ce-ţi place ţie - plus ce le place altora. Dacă nu le place altora, nu-ţi place nici ţie, în fond.

9. Prin formaţia sa, „dor” are în el ceva de prototip: este o alcătuire nealcătuită, un întreg fără părţi, ca multe alte cuvinte româneşti cu înţeles adânc şi specific. Reprezintă o contopire şi nu o compunere. S-a contopit în el durerea, de unde vine cuvântul, cu plăcerea, crescută din durere, nici nu pricepi bine cum.

10. Nu se poate cunoaşte fiinţa sufletească şi spirituală a omului fără de imposibilităţile de care s-a lovit el.

11. Când mă laudă cineva, mă cuprinde panica: dacă ar afla tot ce nu ştiu, tot ce nu sunt? Când mă condamnă, mă simt liniştit: sunt totuşi mai bun decât atât.

12. Cand un tanar creste frumos, iese parca din strambatate o intreaga lume.

13. Când ai să fii în ordinea ta, omule? Când ai să faci din fiecare ceas un pas şi din paşii zilei tale un mers, şi nu o împleticire?

14. Toată problema României nu e numai să fie, să fie în eternitate, ci şi să devină. Dar cum poţi preface fiinţa în devenire? Începând de când? Şi mă gândesc la o Românie care ar suporta pe un Nietzsche spunându-i: "Românii nu sunt nimic; ei devin ceva".

15. Dacă nu exprimă gândul tuturor, geniul trece prin lume ca o torţă care nu luminează.

16. Libertatea e capacitatea de a valorifica înfrângerile şi de a-şi depăşi reuşitele.

17. Am văzut ceva neaşteptat: un om milos care mulţumea cerşetorului pentru că-i primise dania. În fond, avea dreptate s-o facă. Fiindcă binefăcătorul există prin cel care primeşte. Cât de recunoscător trebuie să fie medicul bolnavului pe care l-a vindecat! Nu se ştie cine dă şi cine primeşte.

18. Numai Mântuitorul a ştiut că destinul nostru era de a fi singuri — şi de aceea mântuirea lui vine prin conştiinţă, şi nu prin turmă.

19. Ce nu ştiu pedagogii şi ştie bunul-simţ românesc: "Nu da povaţă celui ce nu ţi-o cere, căci nu te ascultă!". Însetează-l întâi. Pune-l în situaţia de a ţi-o cere. Şi pe urmă spune-i - dacă ai de spus ceva.

20. Nu-i nimeni vinovat de neîmplinirile noastre. Limitele interioare sunt mai dureroase decât orice limită exterioară.

Citeşte mai multe citate de Constantin Noica pe pagina urmatoare >>

Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului 32 de gânduri și citate de Constantin Noica pe sufletul oricărui roman.


Iţi place să scrii?

Daca iti place sa scrii, trimite-ne pe adresa office@garbo.ro articolele tale.
Cele mai bune dintre ele vor fi publicate.