dragoste imposibila...

Zambilut copiii conteaza cel mai mult...si a iubi nu inseamna ca ii dai la o parte...ei raman pe primul loc mereu...
lala_cri
Postat pe 24 Martie 2010 09:58
aham...

ras si plans in acelasi timp...

el e!!!sho pe el...sunteti tineri,intelegeam daca erati mai batranei, sa stati linistiti..
tu erai divortata cand l-ai cunoscut,deci....e ok.
iasomia
Postat pe 24 Martie 2010 10:00
nu stiu, eu n-am copil, da' ma gandesc ca asa ar trebui sa fie...

cat despre dragostea asta...stiu si eu ce sa zic, o fi....niciodata sa nu spui niciodata
zambila
Postat pe 24 Martie 2010 10:00
fetele,eu sunt babaciune,asa ca s/ar putea sa/si spuna cuvantul scleroza...
da' tot zic cum cred eu ca stau lucrurile cu dragostea si copiii...
copiii sunt fericiti atunci cand parintii sunt fericiti
poti sa/i oferi copilului tot confortul material,daca nu/i oferi un zambet in fiecare dimineata cand se trezeste,ziua lui va fi umbrita de nori
...si,ca mama,ii poti zambi copilului tau doar atunci cand iubesti si te simti iubita...cand acumulezi frustrari,zambetul e amar si copilul tau te simte cel mai bine
elodia
Postat pe 24 Martie 2010 10:07
multumesc
giorgyka
Postat pe 24 Martie 2010 10:11
Da..eram despartita de 2 ani si divortata cu acte de 1 an
giorgyka
Postat pe 24 Martie 2010 10:20
fetita mea era mica...avea 5 ani...si ma ruga sa ma despart...mereu era speriata...vedea atatea certuri pe care credeam eu ca nu le intelege si nici nu mai stia sa zambeasca...acum a uitat perioada aceea si rade...e fericita...isi traieste adolescenta...intelege situatia si eu am invatat-o sa-si iubeasca tatal la fel ca pe mama chiar daca noi nu ne mai vedem...ura nu face bine unui copil mai ales de parinti
lala_cri
Postat pe 24 Martie 2010 11:26
Da , asa este.Cand avea baiatul 1 an am avut o ultima cearta, violenta , cu fostul barbat, copilul s-a speriat inceput sa planga.De atunci, mult timp se speria daca vedea pe cineva ca ridica tonul la mine, sau daca se da la mine in joaca.Se speria si eu incercam sa-i explic ca este doar o joaca. Am evitat mereu sa ma cert cu cineva de fata cu el. Eu acum am o relatie foarte buna cu tatal lui, o relatie de prietenie, ne mai sunam , ne mai povestim, ne vedem cu rudele lui,mai bem o cafea...Iar cand ne vede baiatul pe amandoi vad in ochii lui numai sclipiri de bucurie. E foarte greu sa stii ca nu-i poti oferi copilului tatal pe care el il stie si-l vrea in permanenta langa el.
Zoly s-a implicat mult in relatia cu copilul meu, iar acesta s-a atasat f mult de el. In momentul cand baiatul m-a intrebat : " mami, va iubesc pe amandoi, zoly o sa stea cu noi mereu, mereu ? ", mi-a dat de gandit .L-am departat pe baiat de zoly , nu am vrut sa aiba de suferit, macar pana se regleaza situatia ( ori e alba ori e neagra ).I-am explicat copilului ca Zoly este un coleg, un amic care ne mai ajuta cand avem nevoie.Acum mai ma intreaba de el si-si aduce aminte cateodata cand Zoly ne murdarea cu ciocolata, sau cand il invata sa sparga singur fistic ...mai multe.Off..
giorgyka
Postat pe 24 Martie 2010 11:44
Copii inteleg mult mai multe decat credem noi , sunt uimitori, cateodata poate nici un adult nu gandeste asa logic cum gandeste un copil. Corect ...asa mi se pare si mie normal copilul sa-si iubeasca tatal , indiferent,asa cum isi iubeste si mama, sa-l vada , sa-si petreaca timpul impreuna.Mai ales al meu ca e baiat si ei doi se inteleg super..
giorgyka
Postat pe 24 Martie 2010 11:48
De la: zambila, la data 2010-03-24 10:00:05nu stiu, eu n-am copil, da' ma gandesc ca asa ar trebui sa fie...


parerea mea e ca da, copiii conteaza, si tocmai pentru ca ei conteaza contezi si tu mai mult cind ii ai. Nefericirea parintilor intotdeauna se reflecta asupra lor. Cit de frumos isi poate creste copilul o mama "sacrificata" si depresiva - in ce masura ii poate insufla optimism si incredere?
quasaria
Postat pe 24 Martie 2010 13:59
in masura in care stie si ea sa-si faca viata mai frumoasa...
iar doamna in cauza are 2 variante: ori are incredere in zoly si-l sustine, ori il lasa in pace...
nu merge asa: da, ne iubim, suntem impreuna, el mai are un copil si ma deranjeaza ca trebe sa se ocupe si de el...chiar daca a fost "o greseala" venirea lui pe lume... a fost si greseala lui
zambila
Postat pe 24 Martie 2010 14:04
asta e, au fiecare cite un copil... copiii sint parte integranta. Nu sint detasabili de parinti.
quasaria
Postat pe 24 Martie 2010 14:16
exact
zambila
Postat pe 24 Martie 2010 14:20
Intotdeauna am avut incredere in el ..si inca mai am, il sustin; nu ma deranjeaza ca are un copil. Mereu il intreb ce face , cum creste, ii mai fac si cate un cadout..nu-i asta o problema. Eu nu stiu care ar fi viitorul meu cu el.
giorgyka
Postat pe 25 Martie 2010 08:38
stie cineva ce-ti rezerva viitorul?
daca nu incerci nici n-ai sa stii?
crina92
Postat pe 25 Martie 2010 18:28

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Traim o viata de om, cum se spune!...insa vreau sa cunosc si parerile voastre in legatura cu satisfactia cea mai importanta a vietii voastre, care e aceea? 64 De la: caleidoscop 24 August 2013 10:59
are you a genius? 8 De la: tutankhamon 25 Iunie 2009 23:34
Am nevoi de bunatate ca de aer in viata mea... dar si de justete 20 De la: garbo_463471 12 Martie 2017 10:13
comunicarea in cuplu 4 De la: garbo_7980 10 Noiembrie 2012 11:36
Relatii 7 De la: sly_01 18 Aprilie 2011 14:40
Setari Cookie-uri