|
nu mai tine in tine ca te imbolnavesti,spune tot....
|
iasomia
Postat pe 6 Ianuarie 2010 17:10
|
in puublic mai?? 
|
fleurdelis
Postat pe 6 Ianuarie 2010 17:12
|
|
Lilo, vezi ca faci confuzii, draga mea.Aia este Avestita, nu Zburatorul.Ra apare si in scrierile ebraice, si pornise sa chinuiasca si sa o omoare pe Fecioara Maria, respectiv pe Cristos.Mai era numita si Aripa Satanei.Daca mai am memorie buna, apare in scrierile lui Gaster.Poate fi identificata cu Irod care de asemenea vroia sa-l prinda pe Cristos si sa-l omoare, deoarece vedea in el un concurent la tron.
|
|
|
Ioana007
Postat pe 6 Ianuarie 2010 17:35
|
fleur,
din moment ce este sf,mai conteaza?... 
daria,
vezi ca atunci cand ti-am zis"treci acasa" ma refeream la politica...
|
iasomia
Postat pe 6 Ianuarie 2010 17:43
|
|
Avestita actiona asupra femeilor aflate in momentul nasterii.Pentru a preintampina acest lucru, erau scrise toate numele ei pe perete sau era citita un fel de rugsaciune in care se mentiona intamplarea cu descoperirea ei de catre un inger cand pleca sa faca rau unei femei insarcinate, cel mai adesea fecioara Maria,fapt pentru care este sanctionata si impiedicata sa ajunga la destinatie.Este posibil ca mitul sa se fi nascut din faptul ca la nastere, femeile erau mai mult expuse la imbolnaviri, care puteau produce moartea mamei, sau a fatului.
|
Ioana007
Postat pe 6 Ianuarie 2010 17:44
|
|
nu e chiar sf. am avut ceva vise care m-au..."deturnat" din drum. sunt lucruri care te influenteaza in vis si nu le poti opri! tocmai cand uneori pare sa'ti mearga bine in viata. eu leam zis "semne", sau premonitii. da ma rog
|
fleurdelis
Postat pe 6 Ianuarie 2010 17:51
|
si ce este rusinos in asta?... 
|
iasomia
Postat pe 6 Ianuarie 2010 17:54
|
|
|
fleurdelis
Postat pe 6 Ianuarie 2010 17:57
|
Perfect.Observ ca va plac visele.Am sa va aduc aici un articol care are acest subiect:
"Omul utilizeaz cuvantul scris sau vorbit pentru a transmite mesaje celor din jur. Limbajul su este plin de simboluri, dar el folosete, semne sau imagini care nu sunt strict descriptive, precum abrevierile, succesiunile de iniiale(ONU, UNICEF), nume de medicamente. Toate acestea nu au semnificaie prin ele insele, ins au cptat semnificaie prin folosirea lor generalizat. Acestea nu sunt simboluri ci semne care conduc numai la obiectele crora le sunt asociate.
Simbolul este un termen, nume sau imagine care, chiar i atunci cand ne sunt familiare in viaa cotidian, posed totui implicaiile care se adaug la semnificaia lor convenional. Simbolul implic un oarecare necunoscut, ascuns pentru noi, un sens in plus fa de cel evident i imediat. Cuvintele, imaginile simbolice, au un aspect incontient" mai vast, care nu s-a definit niciodat cu precizie i nici nu a fost explicat pan la capt.
Deoarece o mulime de lucruri se situeaz dincolo de limitele inelegerii umane utilizm constant termeni simbolici pentru a reprezenta concepte pe care nu putem nici s le definim i nici s le inelegem complet. Chiar percepia realitii este incomplet, omul nu percepe niciodat totul pentru c simurile ii limiteaz percepia sa asupra lumii inconjurtoare. Iar atunci cand simurile lui reacioneaz la fenomenele reale la senzaii vizuale sau auditive, sunt transpuse din domeniul realitii in cel al minii i astfel devin realiti psihice cu o natur incomplet cognoscibil.
|
Ioana007
Postat pe 7 Ianuarie 2010 09:35
|
Apoi la aceste aspecte incontiente ale personalitii noastre contiente trebuie s adugm evenimentele de care nu am luat cunotin in chip contient. Noi le-am inregistrat, fr tirea noastr, i putem s lum contiin de ele prin reflectarea profund, sau cand vor ani mai tarziu din incontient ca o gandire de mana a doua. Aceast gandire se poate manifesta sub forma unui vis.
Aceasta este pe scurt un traseu posibil de a ajunge la conceptul cheie al acestei lucrri. Iar dac atunci cand spui vis de gandeti la Freud, aflm c i el s-a gandit la simbolul visului.
In inegalabila sa lucrare dedicat viselor i interpretrii lor in psihanaliz, Traumdeutung, Freud amintete i de faimoasele "chei de vise", aceste adevrate manuale de interpretare de uz comun. Apreciind faptul c mentalitatea popular acord viselor semnificaie, spre deosebire de savanii contemporani lui, care nu vedeau in ele decit manifestri nervoase aberante, Freud nu intirzie ins s le pun intr-o lumin critic.
O "cheie a viselor" este, in fapt, o "metod de descifrare", "intrucit trateaz visul ca pe o scriere secret, caz in care fiecare semn este tradus printr-un semn corespondent, cu ajutorul unei chei sigure"
Iat cum am putea utiliza o asemenea "metod de descifrare". S zicem c am visat urmtoarele: Am mers la gar s iau trenul i am descoperit brusc c mi-am uitat bagajele . Deschid o "cheie a viselor" i aflu c: "mersul cu trenul" inseamn "un necaz care te pate de unde nu te atepi". "Bagajele" sint "o veste bun" sau "imbogire rapid, nea- teptat". "A uita" (bagajele) - "ceva de care nu tii dar vei afla la timpul potrivit"; "veste" ("de peste mri i ri"). Interpretarea visului nu este greu de elaborat dac construiesc o relaie logic intre toate aceste elemen- te: Imbogire peste noapte in urma unei nenorociri (probabil un deces) a unei persoane (rude) indeprtate; motenire etc.simbolurile folosite in vis servesc de cele mai multe ori la a ascunde personae, pri ale corpului vizand sexualitatea. De axemolu organelle genitale utilizeaz o colecie de simboluri bizare i obiecte ciudate: arme ascuite, obiecte lungi i rigide, trunchi de arbori, bastoane, pentru organelle sexuale masculine, iar pentru cele feminine: dulapuri, cutii, maini, sobe, camere. Cunoaterea simbolurilor ne poate ajuta la traducerea a ceea ce rmane neclar in coninutul manifest al visului.
|
Ioana007
Postat pe 7 Ianuarie 2010 09:36
|
Sigmund Freud este primul care a incercat s exploreze empiric fundalul incontient al contiinei. El a luat ca ipotez faptul c visele nu sunt produsul hazardului, c ele se afl in relaie cu gandurile i cu problemele noastre contiente.
In epoca "pretiinic", umanitatea nu-i pierdea timpul cu interpreatarea viselor. Cei care i le aminteau le considerau ca fiind manifestri binevoitoare sau ostile a unor fore supranaturale. Mai tarziu, tafeta a fost predat psihologilor i aproape toi savanii lumii contemporane, spunea Freud, sunt de accord in a atribui geneze visului activitii psihice a omului "am aplicat imaginilor visului acelai procedeu de investigare care fusese testat in analiza imaginilor psihotice. Sentimentele de angoas i onsesiile sunt incompatibile cu o contiin normal, exact ca i visele pentru o contiin aflat in starea de veghe. Originea lor, ca i a viselor, se afl in adancurile incontientului."
Freud i Josef Breuer au constatat c simptomele nevrotice, isteria, anumite tulburri psihice, comportamente anormale au in realitate un sens simbolic. Reaciile fizice ale acestor bolnavi nu sunt decat una din formele in care se manifest problemele care le tulbur incontientul. Aceste probleme se exprim i mai frecvent in vise.
i de la aceast concluzie Freud a ajuns la ipoteza c dac incurajm vistorul s-i comenteze imaginile viselor sale i s-i exprime gandurile sugerate de ele, el va releva fundalul incontient al tulburrilor de care se plange. In susinerea acestei ideii o s aduc pe scurt in discuie tribul Senoi. . Exist o cultur minuscul, localizat undeva in Malaiezia, de la care chiar si Jung a avut de invaat. Este vorba de tribul Senoi, care triete in pdurile ecuatoriale din centrul Malaieziei, departe de orice interaciune cu civilizaia modern. Mrturiile despre tribul SENOI sunt descrise pentru prima data in 1969 de ctre prof. Kilton Stewart. Aceast mic societate nu cunoate probleme sociale, doar o armonie perfect care dureaz de secole; nu se cunoate cand a avut loc vreun conflict in cadrul acestui trib. Cum au reusit?
|
Ioana007
Postat pe 7 Ianuarie 2010 09:37
|
Prin practicarea unor metode speciale de interpretare a visurilor, sub indrumarea direct a conducatorului spiritual al tribului, pe care-l numesc tohat. Dei triesc in cabane de lemn, suspendate, dimineaa are loc un ritual neobinuit: membrii fiecrei familii se adun la un loc, povestindu-i i analizandu-i visurile din timpul nopii, sub indrumarea tatlui sau a frailor mai mari. Apoi, toi brbaii tribului se adun la tohat pentru a prezenta visurile mai importante. Acesta il va indruma pe fiecare, in funcie de visurile pe care le-au avut. Iar rezultatele sunt excepionale, dovedite de bunstarea din cadrul tribului datand de sute de ani.
Freud a acordat o importan particular viselor ca punct de plecare pentru tehnica "asociaiilor libere". Ins Jung incepe s aib indoieli asupra acestei metode i a utilitii sale, indoieli care se intresc atunci cand un prieten in cursul unui voiaj in Rusia a sesizat c anumite cuvinte strine pe care le vedea pe panouri i-au produs o stare de reverie, el atribuia acelor cuvinte, pe cere nu le inelegea defel tot felul de sensuri. El descoperise cu neplcere subiecte dezagreabile, ingropate de mult in memoria sa, lucruri pe care dorise s le uite i pe care contiina sa le uitase. El izbutise s descopere ceea ce psihologii numesc "complexe", adic teme afective refulate, susceptibile de a provoca tulburri permanente in viaa noastr psihic sau chiar nevroze. Concluzia lui Jung este c atunci cand vrei s descoperi comlexele unei personae nu este necesar s ai ca punct de plecare visul pentru asocierea liber ci se poate ajunge aici din orice punct al circumferinei, de exeplu de la un tablou abstract sau un alfabet chirilic.
Aceasta este doar o prim diferen de viziune in ceea ce privete visul la cei doi psihanaliti. i cum altfel am putea noi s inelegem i s avem o definiie cat mai cuprinztoare a visului dac nu in "disputa" celor doi?
Mai departe Jung caut o alt utilitate viselor i spune el " nu cumva ar fi mai oportun s accord mai mult atenie formei i coninutului visului, in loc s m las centrat de "asocierea liber" care ajunge la complexe" avand in vedere faptul c deseori visele au o structur bine definit, un sens vizibil i manifest o ide sau intenie subiacent.
|
Ioana007
Postat pe 7 Ianuarie 2010 09:38
|
Noua tehnic a lui Jung inea cont de toate aspectele mai vaste i mai variate ale visului. De exemplu actul sexual poate fi simbolizat printr-un numr mare de imagini diferite, iar printr-un process de asociere, aceste imagini ne conduc la ide de raporturi sexuale i la complexele specifice care influeneaz comportamentele sexuale ale unui individ. Dar am aflat deja c la acest concluzie putem ajunge i prin reverie declanat de un tablou abstract. Astfel putem presupune c visul poate conine un mesaj altul decat cel sexual. " Un om viseaz c introduce o cheie intr-o broasc, c manuiete o bat sau c izbete intr-o poart cu un berbec. Fiecare din aceste instrumente poate fi privit ca un symbol sexual. Dar faptul c incontientul a ales una din aceste imagini are o importanp deloc de neglijat. Problema real este de a inelege de ce a fost preferat cheia in locul batei sau a berbecului. Deci nu actul sexual a fost desemnat ci o alt situaie psihologic."
In timp ce asocierea liber ne antreneaz din ce in ce mai departe de materialul original al visului printr-un demers de zig-zag, Jung consider c metoda sa determin mai degrab s facem o "plimbare" circular care are ca centru imaginea visului.
In paralel cu ceea ce Jung scrie, Freud descrie procesul de analiz a visului.
Analiza visului incepe cu izolarea tuturor detaliilor pentru a desface astfel legturile care le leag unele de altele. Fiecare dintre aceste detalii este supus asociaiilor libere de ideii care I se ofer. Prin acest procedeu se obine un ansamblu de ganduri i reminescene printer care se afl un numr mare de elemente eseniale ale vieii intime a vistorului. Materialul astfel relevant prin analiza visului se gsete in stranse relaii cu visul insui, dar o simpl examinare a coninutului visului nu l-ar fi descoperit, mai ales c visul este uneori incoerent, inteligibil i lipsit de orice elemente afective.
Ce este operaia de interpretare a visului, realizat de Freud din perspectiva lui J. B. Pontalis?
|
Ioana007
Postat pe 7 Ianuarie 2010 09:39
|
Mai intai are loc o substituie a imaginilor cu ascultarea unei relatri. Apoi, in are loc o readucere a acestei relatri, in forma de discurs subordonat logicii, la forma unui text. Abia aici incepe "travaliu" de interpretare, prin descompunerea , dezlegarea, destrmarea textului pentru ca , in ultima analiz, s ajungem la enunarea acelei Wunsch(poft, dorin). Pentru a inelege mai bine, Pontalis allege metafora trenului: relatarea visului ar fi ceea ce cltorul povestete despre cltoria sa la revenirea acas. Wunsch ar fi ceea ce l-a indemnat, in starea de excitare, nelinite i ateptare s ia trenul. Dar povestitorul i cel care ascult ignor acest lucru ca i cum gara din care incepe cltoria nu at figura, ci numai gara de destinaie(relatarea) i staiile intermediare(asociaiile). "Trenul de ganduri" nu o ia niciodat pe calea cea mai scurt, ci pe o traiectorie extreme de complicat. Cel care viseaz ii inventeaz parcursul care este numai al lui, ii are propria reea. Autorul vede in vis un mister, o enigm pe care Freud o neglijeaz, el "rupe vraja visului", visul nu mai este calea regal, interpretarea fiind considerat aceast cale.
Visul, consider Freud, este un substitute al intregului coninut intelectual i sentimental al asociaiilor de idei la care analiza ajunge. Visul, aa cum se gsete in memorie este opus aterialului care va fi furnizat mai tarziu de analiz. Primul este coninutul manifest al visului iar al doilea coninutul latent al visului. Procesul de transformare a visului latent in vis manifest se numete mecanismul visului.
Astfel pentru Freud visul este o confiden, dar una voalat in termini improprii; pentru Jung visul este o exteriorizare specific a incontientului care apare in contient; pentru Aristotel o activitate mental a sufletului omului adormit, i nu in ultimul rand visul este pentru Roland Cahen, expresia acestei activiti mentale care triete in noi, care gandete, simte, incearc, speculeaz, in marja activitii noastre diurne i la toate nivelurile, de la planul cel mai biologic la cel mai spiritual al fiinei, fr ca noi s o tim.
|
Ioana007
Postat pe 7 Ianuarie 2010 09:39
|
|
Se vorbea de Biblie. Raman la opinia ca Tora -cartea sfanta a evreilor- sau dupa cum o cunoastem noi -Vechiul Testament- reprezinta o istorie incifrata a umanitatii, incepand cu chiar primul capitol -Facerea. De asemenea, raman la opinia ca "Adam" si "Eva" sunt asa zise "esantioane", adica primii indivizi (a se citi primele populatii) care au aparut si s-au adaptat evoluand continuu, pana in momentul in care nu au mai fost "viabili" din punct de vedere genetic fata de noile conditii atmosferice ale Terrei. Sa nu uitam un lucru: daca cele 4 miliarde si ceva de ani de la aparitia pamantului si pana azi s-ar echivala cu 24 de ore, atunci am putea considera ca omul a aparut pe Terra la ora 23.59. In acest rastimp insa s-au petrecut multe evenimente la scara cosmica, incluzand aici si formarea atmosferei terestre, "curatarea" ei continua si racirea planetei, fapte ce au dus la aparitia conditiilor ce permiteau sustinerea altor forme de viata pe planeta (comparati formele de viata actuale cu cele de acum 70 de milioane de ani, adica cu dinozaurii). Asa sustine stiinta. Raportat la ce ne spune Biblia, "Adam" a "trait 900 de ani. Biblici. Adica 900.000 de ani terestri. Dupa el a aparut "Seth" (daca imi amintesc eu bine), o alta umanitate, mai evoluata si mai adaptata la noile conditii atmosferice.
|
ready_vivus
Postat pe 7 Ianuarie 2010 09:40
|
Pentru fiecare dintre aceti autori visul se prezint puin altfel, i ca s vedem mai clar acest "altfel", Jung povestete unul din visele sale lui Freud, ii cere s il interpreteze i apoi face diferena. Pe scurt Jung are un vis in care vede intr-o cas prsit sceletele i craniilie celor din familia lui.(detalii cu privire la acest vis in C.G. Jung, Analiza viselor, Ed. Aropa, 1998). Freud interpreteaz visul ca fiind o tentativ de a scpa de o problem cu care vistorul se confrunt in realitate. Iar Jung vede in acest vis un rezumat al vieii i evoluiei sale spirituale, pentru c pentru el visul are o valoare care nu ar trebui subestimat, fiind autoprezentarea i autodescrierea spontan a situaiei actual constatat i prezent in incontient. Visul aduce un soi de bilan, intinerar al situaiei intrapsihice prezente.
Visul este vzut plastic de Jung ca o dram in 4 acte:
-1. expoziia i prezentarea personajelor, a locului geografic, epoca, decorurile.
-2. aciunea care se anun i se inoad.
-3. peripeia sau drama.
-4. punctus terminus- soluionarea, deznodmantul, concluzia.
Astfel pentru Jung lumea viselor este la fel de bogat, divers i polimorf ca i lumea contientului, i visul prezint in acest context o diversitate, o bogie care poate depi pe cea a contientului pentru c visul poate face apel la toate materialele psihice subliminale, amintiri, percepii i apercepii, criptomnezii, refulri care nu au atins inc pragul contiinei. El vede in vis o expresie spontan, normal, creatoare a incontientului sub form de imagini i simboluri. In timp ce Freud prea scurt i prea schematic"(Roland Cahen) are tendina s vad intr-un vis o manifestare deja oarecum perturbat a vieii mentale sau o form de activitate psihic care dac se agraveaz se va indrepta spre patologic, simptome isterice, ideii obsesive i delirante care au deci prea puin sens in sine i care manifest in cel mai bun caz o dorin mai mult sau mai puin infantil.
Multe vise pot fi interpretate cu ajutorul vistorului, care furnizeaz concomitent asociaiile i contextul imaginilor onirice, cu care ii putem explora toate aspectele. Aceast metod convine tuturor cazurilor obinuite, cele in care o rud, un prieten ii povestete un vis in decursul unei conversaii, dar cand este vorba de vise obsesionale, sau cu o incrctur afectiv puternic, asociaiile personale pe care le propune vistorul nu mai suficiente pentru o interpretare satisfctoare. In aceste cazuri trebuie s lum in considerare faptul c gsim in vis elemente care nu sunt individuale i nu pot fi extrase din din experiena personal a vistorului. Aceste elemente, Freud le denumete reziduri arhaice", forme psihice pe care nu le poate explica nici un incident al vieii individului i care par s fie innscute original, o motenire a spiritului uman.
In afar de interpretare prin asociere liber mai exist i explorare a visurilor, despre care Kaplan s-a ocupat, fiind oarecum la polul opus cu Freud.
Explorarea visurilor const in aplicarea metodelor de actualizare a coninutului visului, de raportare a acesteia la personalitatea individului i la viaa de fiecare zi. Un sfert din visurile noastre au teme sexuale sau se refer la sentimente i relaii, o jumtate din ele infieaz in situaii de adversitate i conflict. Eul oniric este imaginea din vis a celui care viseaz, el are reacii emoionale i particip la evenimente. In opoziie cu acest Eu este configuraia arhetipal major a Adversitii, care corespunde acelei energii care distruge i se opune. In contradicie cu aceast dinamic major se afl arhetipul Eroic, cel care salveaz i conduce la victorie. Salvatorul i Eroul reprezint dou personificri ale acestui arhetip. La intersecia dintre Adversitate i Eroism se afl din nou Sinele, ale crui principale trsturi arhetipale sunt lupta i conflictul.
Funciile visului din perspectiva lui Jung
Imaginile viselor noastre sunt mult mai pitoreti i mai frapante decat conceptele sau experienele care sunt contrapartea lor in viaa diurn. Unul din motive este c in vis, aceste concepte pot exprima sensul lor incontient. In timp ce in gandurile noastre contiente noi ne meninem in limitele afirmaiilor raionale, care au mai puin culoare, cci le-am dezbrcat de majoritatea asociaiilor lor psihice. Noi trim intr-o lume obiectiv" i am dezbrcat-o de ceea ce psihologii numesc identitate psihic, sau participare mistic". Dar tocmai acest halou de asociaii incontiente dau aspectul colorat i fantastic al universului primitivului. Noi i-am pierdut contiina in aa msur incat nu-l recunoatem.
Mesajele incontiente sunt de o foarte mare importan. In viaa noastr contient suntem expui la tot soiul de influene. Evenimentele ne pot stimula sau deprima, ne atrag atenia i ne pot incita s ne angajm pe ci care nu convin individualitii noastre. C ne dm seama sau nu, contiina noastr este constant tulburat de asemenea incidente, i expus aproape fr apsare impotriva lor.
Funcia general a viselor este de a incerca s restabilim echilibrul nostru psihologic cu ajutorul unui material oniric care, intr-o msur subtil, reconstituie echilibrul total al intregului nostru psihic. Aceasta este funcia complementar a visului in constituia noastr psihic.
Visul compenseaz deficienele personalitii acelor oameni care au o opinie foarte bun despre ei inii sau care fac proiecte grandioase fr legtur cu capacitilereale, i tot visul ii avertizeaz de pericolul demersului lor. De axemplu: un caz tipic al femeii care duce o via foarte ambiioas. In starea de veghe ea este trufa i autoritar iar visele ii sunt ocante i ii art tot felul de lucruri neplcute. Ea refuz cu indignare s le admit atunci cand terapeutul i le relev. Visele devin ins amenintoare i pline de referine la plimbrile pe care femeia obinuia s le fac singur prin pdure. Astfel visele o avertizeaz de pericol, dar ea nu le ia in seam. Peste puin timp este atacat in pdure de un pervers sexual i se alege cu cateva coaste rupte.
|
Ioana007
Postat pe 7 Ianuarie 2010 09:40
|
Aadar visele pot s anune anumite situaii cu mult inainte ca ele s se produc. Visele acioneaz uneori ca i Oracolul din Delfi care spune regelui Cresus c dac va traversa Halys va distruge o mare imprie.
Omul primitiv era mult mai guvernat de instinctele sale decat omul modern, raional", descendentul su care a invat s se controleze" In procesul civilizaiei s-a ridicat un perete despritor, din ce in ce mai ermetic, intre contiina noastr i straturile instinctive mai profunde ale psihicului, i a fost desprit in final, de baza somatic a fenomenelor psihice. Din fericire aceste straturi instinctiv fundamentale nu s-au pierdut. Ele fac parte din incontient i se exprim numai prin limbajul imaginilor onirice. Aceste fenomene instinctive, pe care nu le recunoatem intotdeauna ca atare se manifest sub o form simbolic, i joac un rol vital in ceea ce numim funcia compensatorie a visului.
Pentru a salva stabilitatea mental, trebuie ca contientul i incontientul s fie integral legate pentru a evolua paralel. Dac sunt separate rezult tulburri pasihice. Astfel simbolurile viselor sunt mesagerii indispensabili care transmit informaia dinspre partea instinctiv spre partea raional a minii umane.
Visele sunt deghizarea unei dorine" Freud
Afirmaia lui Freud c visul este realizarea unei dorine incontiente creeaz impresia c psihanaliza a adus o contribuie revoluionar pe trimul interpretrii. Pentru c ea ar poseda, in aceast privin, o viziune calificat drept "tiinific", radical opus celei populare sau tradiionale.
Faptele, ins, nu stau deloc aa. Oricine cerceteaz clasificarea viselor in antichitate, i m refer aici in special la lucrarea lui Macrobius , "Comentariul la visul lui Scipio", observ c tradiia a remarcat i visele cu coninut "tiinific", de genul celor abordate de psihanaliz.
Pe scurt, Macrobius distinge patru categorii de vise. Trei dintre ele ofer interes efortului de interpretare, in timp ce ultima rmine, ca s spunem aa, apanajul vulgului. Primele trei categorii includ: visul simbolic, visul viziune i visul oracular(6). Ultima se refer la visul care provine din fermentaia nocturn a impresiilor noastre diurne. Observm limpede c ultima categorie definete visele supuse ateniei lui Freud.
Concluzia care se impune in lumina celor de mai sus ar fi: mentalitatea antic a cunoscut i visele cu caracter "profan", adic cele care nu merit supuse interpretrilor, dar care, ulterior, au fcut obiectul cercetrii "tiinifice" a psihanalizei. Pe de alt parte, este evident c, interesat de "visele profane", suspectind de pe poziii tiinifice mentalitatea tradiiei, Freud a ignorat visele sacre (primele trei categorii la Macrobius). El a creat senzaia c i acestea ar putea fi incluse la capitolul viselor-dorin, capitol familiar lui, atunci cind ele nu sint rodul creaiei poetice sau de conjunctur ideologic.
Visul simbolic "invluiete in metafore, ca un fel de ghicitoare, o semnificaie ce nu poate fi ineleas fr interpretare". Visul viziune, sau horama , "este o derulare premonitiv a unui eveniment viitor". Visul oracular, sau chrematismos, se recunoate "atunci cind, in somn, printele celui care viseaz, sau alt personaj respectat sau impresionant, poate un preot sau chiar un zeu, dezvluie fr ajutorul simbolurilor ceea ce se va intimpla, ceea ce trebuie sau nu trebuie fcut". (E.R.Dodds, "Dialectica spiritului grec", Ed.Meridiane, 1983, p.130).
Dup criteriul de realizare a dorinelor Freud stabilete trei tipuri de vise:
1. vise care reprezint o dorin nedeghizat(visul infantil)
2. vise care reprezint deghizat o dorin refulat;
3. vise care reprezint nedeghizat o dorin refulat.
Alte funcii ale viselor:
(din perspectiva lui Streohon Kaplan)
Urmrirea itinerarului oniric a adus intotdeauna modificri insemnate in viaa omului. Putem tri la suprafa sau ne putem deplasa in adancurile experienei noastre pentru a gsi sensuri. A tri la suprafa inseamn a participa la via fr a reflecta, inseamn a avea copii, a presta o activitate productiv, a plange, a rade i toate celelalte lucruri care fac parte din ceea ce numim via. Aceste experiene sunt reale, nimeni nu se poate indoi de ele, dar in acelai timp ele sunt adesea repuse in scena de vis. Aceasta este ceea ce numim viaa interioar prin contrast cu viaa exterioar.
Cercetrile moderne au descoperit ceea ce se cunotea inc din timpuri strvechi i anume c visurile noastre constituie o parte integrat a sntii noastre mentale. In interiorul sufletului nostru, in viaa interioar care corespunde dinamicii personalitii, exist un centru natural de autocontrol care ne ajut s prelucrm evenimentele din via. In fiecare noapte acest centru de integrare, Sursa visurilor, ne trimite mesaje referitoare la dificultile curente din viaa noastr i la ceea ce trebuie s interpretm pentru a le rezolva. O dificultate reprezint o problem nerezolvat, un potenial nou i un punct de opiune pentru schimbare.
Adormind, devenim incontieni, inregistrm cele mai importante experiene legate de starea de veghe potenial, in vis Eul nostru acioneaz, iar propria noastr imagine din vis incearc s ne fac s devenim contieni de ceea ce suntem in realitate.
Adesea simptomele fizice simbolizeau alte dinamici care se afl active in interiorul nostru. Dac putem ajunge la acestea, simptomele pot fi vindecate. Este ca i cum intregul nostru corp este un vis, care atunci cand il inelegem i lucrim asupra lui, devine echilibrat i se reintegreaz. De exemplu eu, autorul eseului, am inceput s studiez pentru aceast lucrare in perioada cand organismul meu respingea un antibiotic de care aveam mare nevoie pentru a preveni o infecie. Puin sceptic la ceea ce inseamn psihanaliz, dar fiind de aceeai prere cu psihanalitii in ceea ce privete visele, am avut ocazia s am un vis, in care organismul meu incerca s m conving c acel medicament pe care il iau nu este bine tolerat. Estfel dup o zi de la vis am fost nevoit s intrerup tratamentul respectiv i s incep altul. De data aceasta am avut un vis in care cele dou medicamente, personificate se certau, iar incontientul meu l-a ales pe cel din urm, promiandu-i c il va tolera. S fi fost faptul c tocmai citeam despre funciile visului?, sau am devenit eu mai atent la mesajele organismului meu date prin intermediul viselor?
Visurile par mai mult a explora problemele decat a da rspunsuri. Ele deschid calea ctre prelucrare, dar nu realizeaz aceast prelucrare. Visurile prezint problemele noastre de via i necesitatea schimbrii cu mult inainte ca ca noi s ne dm seama la nivelul contiinei.
C, probleme noastre sunt transpuse in vis ne-o dovedete i P. G. Ashley, in lucrarea sa Visul i sexualitate", in care prin intemediul unor studii de caz, ne arat corespondena intre vis i realitate. Ins el se refer doar la problemele de ordin sexual cu care pacienii se confrunt, i risc astfel s generalizeze faptul c problema sexualitii este una definitorie pentru echilibrul emoional al organismului uman.
O alt funcie a visurilor este c intrerupe somnul atunci cand e necesar; este paznic de noapte contiincios care reduce la tcere toate zgomotele care ar putea trezi populaia dar care nu ezit s indeplineasc sarcina opus i s ridice toate lumea in picioare in momentele in care zgomotele devin nelinititoare.(S. Freud)
Conform teoriei lui Robert, visul indeplinete pentru creerul supraincrcat, rolul de supap de siguran. Visele au o putere de deconectare, de tmduire.
Burdach vede in vis un timp in care spiritul ii reface energia pentru a doua zi, i citeaz pe Novalis cu privire la activitatea oniric: Visul ne apr impotriva uniformitii, impotriva monotoniei vieii, fiind un divertisment liber al fanteziei noastre inlnuite, care intrerupe permanenta seriozitate a adultului printr-un vesel joc de copil"
Inchei aici acest inceput de a intra in lumea visului, sau aa cum am vzut in lumea relatrilor despre vis i a interpretrilor care i se aduc. Nu este un eseu care s cuprind toate definiiile conceptelor legate de vis, nici nu sunt prezentai toi psihanalitii de seam care s-au ocupat cu studierea visului, ci mai degrab este un eseu pentru a deschide pofta de a ti mai mult. Tocmai de aceea informaiile pot prea disparate, sunt de fapt fragmente din controversele celor care au studiat visele. i mai mult decat atat sunt informaiile pe care un individ" le-a selecionat din multitudinea lor, ca fiind in concordan cu personalitatea sa.
|
Ioana007
Postat pe 7 Ianuarie 2010 09:42
|
|
Interesant punctul tau de vedere Ready-vivus.Vrei sa continui ideile si sa le sustii cu argumente?
|
Ioana007
Postat pe 7 Ianuarie 2010 09:45
|
|
Vanghi, argumente de ce fel? Stiintifice? Nu am, pentru ca nu sunt om de stiinta. Nu de ASTFEL de stiinta. Sunt doar niste opinii, pur si simplu o interpretare (nu imi apartine, pot doar sa vorbesc despre ea) a straturilor alegorice in care este imbracata Biblia si -mai ales- Apocalipsa, care mi se pare cea mai elocventa protoistorie a Pamantului. Si apropos de asta, inclusiv numarul 666 reprezinta o perioada, mai bine zis un raport dintre varsta pamantului si perioadele precesionale ale acestuia... iar perioada 666, care se pare ca a fost ultima perioada agitata a Terrei (din punct de vedere al evenimentelor cosmice care au culminat cu evenimentul ce a dus la potopul lui Noe) s-a INCHEIAT in anul 1 inainte de Hristos. Iar acum ne aflam sub numarul 667.
|
ready_vivus
Postat pe 7 Ianuarie 2010 09:51
|
|
Una din teoriile vehiculate cu privire la aparitia vietii pe Pamant se numeste Teoria Panspermiei. Aceasta spune ca viata a aparut din spatiu. Accidental sau nu, ramane de vazut. Bineinteles ca apar noi si noi intrebari, de genul "Dar acolo de unde a venit pe Pamant, de unde a aparut". Tocmai pe aici ne apropiem deja cu intrebarile de ideea de Divinitate. Si cu cat credem ca am dat raspunsuri unor intrebari, cu atat apar altele si altele, tot mai complexe.
|
ready_vivus
Postat pe 7 Ianuarie 2010 10:03
|
Empatia
Empatia reprezint capacitatea de a te pune n locul altor persoane, de a simti ceea ce ele simt. n primul rand, empatia are la baz cunoaterea de sine, astfel cu ct ne cunoatem mai bine pe noi nine, i suntem mai deschii fa de propria persoan, cu att putem s nelegem mai bine sentimentele, ideile, dorinele celorlali.
Aceast capacitate de a simti, i de a ncerca s privim lucrurile aa cum cei din jurul nostru le privesc, e i foarte util i foarte benefic, att n relaiile familiale, amicale, ne ajut s-i cunoatem i s-i nelegem mai bine pe ceilali, dar i n relaiile profesionale, n orice domeniu, aplannd conflicte i divergene de opinii.
Foarte rar, oamenii vor s vorbeasc despre tririle, sentimentele i emoiile lor, astfel, pentru a intui ceea ce simt e nevoie s interpretm limbajul lor nonverbal(gesturi, micrile corpului, expresii faciale ) i paraverbal(intensitatea si tonul vocii, ritmul vorbirii, debitul).
Cercettorii susin c empatia i are rdcinile n prima copilrie. Un prim concept care a ncercat s explice empatia a fost cel de imitaie motorie, a lui E.B. Tichener. Prin imitaie motorie se nelege c empatia are ca fundament imitaia fizic a nefericirii altora, ceea ce evoc sentimente n persoana respectiv(Daniel Goleman). Astfel, un copil a crui mam plange, i terge ochii, indiferent dac i-au curs lacrimi sau nu.
S-a constatat c empatia este mai dezvoltat la copiii ai cror prini le explic faptul c oamenii sunt afectai de aciunile lor. Astfel, e mult mai bine s spunem uite ce tare ai suprat-o dect urt din partea ta.
Prin racordare, termenul lui Stern, nelegem mai mult dect o simpl imitaie, ci, raportat la relaia printe-copil, reprezint capacitatea de a-i recepta empatic emoiile sau, cum spune Goleman, de a se sincroniza emoional. Stern susine c dac doar imii copilul, asta arat doar ce-a facut, nu i ce-a simit. Pentru ca el s neleag faptul c sesizezi ce simte, trebuie s redai sentimentele sale profunde ntr-un alt fel. Atunci copilul tie c este neles. n momentul n care copilul se bucur, mama trebuie s-i arate c este bucuroas la rndul su, prin zmbete, legndu-l i gngurindu-i.
O racordare deficitar ar putea fi una din cauzele pentru care oamenii devin delincveni. Un studiu a revelat faptul c cei mai violeni criminali nu au avut parte de aceast sincronizare emoional㒒, nici n familie, nici cu alte persoane, astfel, acetia nu au putut nelege suferina i chinul la care i-au supus victimele.
Totui, exist i copii care sunt abuzai intens din punct de vedere emoional, sunt umilii i ameninai, i , n mod paradoxal, i dezvolt capacitatea empatic extrem de mult, fiind capabili s intuiasc i s simt la un nivel superior emoiile i suferinele celor din jur.
n filmul Funny face cu Audrey Hepburn i Fred Astaire, personajul acesteia l ntreab pe protagonist: tii ce nseamn empatia? El rspunde: empatia, pi e ceva asemanator simpatiei. Ea rspunde: Oooh, merge dincolo de simpatie. Simpatia nseamn s nelegi ceea ce simte cineva, pe cnd empatia nseamn s-i proiectezi imaginaia n aa fel nct s simi ceea ce simte o alt persoan, nseamn a te pune n locul acelei persoane.
--------------------------------------------------------------------------------
Spune despre aceasta pagina prietenilor tai.
eu unul nu cred ca este benefic sa na incarcam cu problemele altora.parerea mea este ca fiecare sa isi traiasca viata proprie.daca esti o fire mai labila,ajungi sa retraiesti ,mai multe vieti,care nu iti apartin,amprentandu-ti viata cu multiple personalitati.consider ca si uitatul la telenevole,nedetasandu-te de subiect si traind intriga,transpunandu-te in locul personajelor,iti poate cauza psihic.asa si cu visele .nu toate visele sunt premonitii si nici comunicari cu spirite.atentie mai ales la cei ce isi viseaza des persoanele care au murit.nu traiti in umbra lor.detasati-va de ele,lasati-le sa plece in lumea lor.cunosc pe cineva care si-a pus tabloul mamei decedate in pat.acolo il tine in permanenta.aceasta persoana este obsedata de vise cu morti,traind chiar cosmaruri ,in care era posedata,iar mai nou se considera ,o urmasa a MARIEI-MAGDALENA.in momentul in care aceasta persoana m-a vizitat,am simtit un frig puternic in jurul meu.acest lucru mi-a dat de inteles ca traieste psihic in alta lume.de aceea e bine sa fim atenti la trairi si interpretari,si mai ales la visele ,de noapte.
|
alexxandra
Postat pe 7 Ianuarie 2010 10:55
|
Draga Cezar, te intreb daca empatia poate fi introdusa intre problemele de limbaj.Ai putea sa faci o evaluarea a tipurilor de limbaj cunoscute de noi la ora actuala?
Redivivus, sigur ca nu-ti cer sa dezbati stiintific problemele ci numai sa iti expui opiniile.Ideea de panspermie, sau de transfer al vietii prin univers de colo, colo, este foarte interesanta.Imi pun cateva intrebari interesante.Potrivit parerii tale, legat de aparitia vietii, aceasta a afarut in anumite locuri in univers si de acolo a inceput sa migreze in spatiul cosmic cautand locuri propice de dezvoltare?Sau putem defini insasi materia ca fiind plina de viata?Aceasta ar presupune ca orice lucru care exista prin insusi existenta lui, inseamna ca traieste?
|
Ioana007
Postat pe 7 Ianuarie 2010 11:16
|
Detalii Cuprins Fragmente din carte Opinii [0]
Detalii
Doctorul Richard Moss de ngrijire a ONU este un om Revelaia trstur. ONU Care este un om experimentat Starea de contiin suprema o fiinei omeneti n ngrijirea deplin aceasta traieste. ACEA Este stare de contiin despre ngrijirea vorbesc misticii i de ngrijire, odata trit, ne schimb pentru totdeauna. Richard Moss si-a dedicat Viaa UNEI MISIUNI enorme: aceea de ai nva cum si pe alii sa traiasca la cel mai nalt nivel posibil energetice pentru o fiin omeneasca. Aceasta vitalitate radical cum o numeste el, nseamn trirea la maxim o UNEI vieti pline de autenticitate, de energie debordant i mai ales de bucurie.
Mandala fiinei este una dintre cele mai celebre cri ale doctorului Richard Moss i cuprinde o cale Practic foarte eficienta prin grija se poate accesa aceast stare de vitalitate radical ce caracterizeaz o fiin uman la trezit adevarata sa contiin. Cheia acestei Practici este ancorarea in prezent momentul.
Calatoria ne pe care-o Moss Propune Richard Este o cltorie spre libertate un propriei noastre Fiine. Este o cltorie presupune grija desctuarea Fiinei din lanurile propriilor temeri, ale sentimentelor auto-limitatoare, o cltorie n cursul creia intervin nelegeri profunde, vindecri spontane i creativitatea debordant ce nsoete Intotdeauna expansiunea contiinei.
Doctorul Richard Moss este unul dintre cei mai respectai autori i nvtori n Domeniul transformrii interioare i al tririi contiente. De peste 30 de ani el nsoete mii de oameni, prin intermediul crilor i cursurilor de vnzare, pe Drumul catre intelepciunea i puterea adevratului nostru Sine.
Dup Fluturele Negru, O prima carte exceptionala un dr.. Richard Moss, Elena Francisc sunt plcerea de a Va prezenta n seria crilor de ngrijire v pot schimba viziunea asupra lumii, Mandala Fiinei, O carte de ngrijire la veti reveni mereu.
din punctul meu de vedere,persoana la care faceam referire ,cu tabloul mamei decedate,consider ca deja este habotnica,in credinta ei.ea nu mai realizeaza ca este laica,traieste intr-o mare confuzie spirituala,refuzand liberul arbitru,nerecunoscandu-l.traieste limitat numai intre copertile bibliei,pe care o citeste doar ca o carte de povesti,in personajele careia deja ea se recunoaste,umbland de colo colo haotic,si propovaduind de fapt "religia "ei proprie.am luat legatura cu preotul la care ea se confeseaza,aratandu-i situatia confuza,in care se afla enoriasa lui.nu il intereseaza decat faptul,ca ea trebuie sa vina la slujbe.ca ce intelege ea din aceste slujbe este problema ei.el nu realizeaza ca deja ea ,are probleme psihice ,trecand brusc de la o viata din tinerete ,mai petrecareata ,ajungand acum sa creada ca in mod sigur pe ea o va arde Dumnezeu in iad.este pacat ,ca din cauza unor preoti,se umplu cabinetele de psihiatrie si psihologie.
|
alexxandra
Postat pe 7 Ianuarie 2010 11:55
|
sa spun si eu ceva despre fiinta care doarme cu portretul? sunt corpuri de energie in univers care pur si simplu se hranesc cu energia celor slabi. eu cred ca spiritul decedatei a pus stapanire pe energia bietei femei. intr0-un fel preotul are dreptate, fiecare e direct responsabil despre ceea ce intelege dintr'o sluijba. iar crestinismul, asta e deja stiut, e o forma ceva mai limitata de spiritualitate.nu dezvolt.
|
fleurdelis
Postat pe 7 Ianuarie 2010 12:03
|
|
Fleur ai perfecta dreptate in tot comentariul tau.
|
alexxandra
Postat pe 7 Ianuarie 2010 12:24
|
i pe ceilalti prin inteligenta emotionala
Bucuresti, 24 Aprilie 2008 - Empatia si capacitatea de detectare si interpretare corecta a reactiilor emotionale ale altor
persoane reprezinta cea mai spectaculoasa competenta de inteligenta emotionala (IE). Aceste abilitati stau la baza
impactului major pe care l putem avea asupra celor din jur: clienti, prieteni, subalterni sau persoane iubite. i putem
ntelege si influenta mai bine pe ceilalti atunci cnd putem trece dincolo de aparente, dincolo de cuvinte, dincolo de
masti. De aceea, Competent Consulting organizeaza pe 3 si 4 mai 2008 trainingul de dezvoltare a empatiei si citire a
limbajului corporal emotional, din cadrul seriei SmartEmotions. Eminamente practic, bazat pe exercitii oferite n premiera
publicului romnesc, seminarul asigura sporirea semnificativa a laturii interpersonale a inteligentei emotionale.
Exact cum autocunoasterea sta la baza capacitatii de autocontrol a reactiilor emotionale, la fel si citirea si interpretarea
corecta a manifestarilor altor persoane sta la baza capacitatii de influentare a comportamentului acestora. Astfel de
abilitati sunt extrem de utile n toate situatiile ce implica autoritate, influenta, convingere: vnzari, management,
coaching, educatie, cooperare, viata de familie. Datorita lor, impactul nostru asupra reactiilor si deciziilor celor din jur
sporeste semnificativ, fiindu-ne mult mai usor sa gestionam situatiile n conformitate cu obiectivele si interesele noastre.
Este ca si cum am juca carti si am avea posiblitatea nu doar sa tragem cu ochiul la cartile adversarilor, ci chiar sa
influentam ordinea n care le pun n joc.
Pentru a va estima calitatile n aceasta privinta, evaluati cu DA sau NU n ce masura vi se potrivesc urmatoarele
afirmatii:
1. Rareori mi se ntmpla sa ma mire reactiile emotionale ale celor din jurul meu.
2. Nu trebuie ca cealalta persoana sa-mi spuna ce parere are despre o propunere pe care i-am facut-o, deoarece mi
dau seama doar pe baza schimbarilor ce apar la nivelul fetei, privirii sau gesturilor sale.
3. Rareori le solicit explicatii suplimentare celor din jur, deoarece nteleg extrem de usor cum se simt si care sunt
motivele lor profunde.
4. Colegii si prietenii ma apreciaza pentru faptul ca le este foarte usor sa-mi mpartaseasca problemele pe care le au,
deoarece se simt ntelesi si sustinuti de mine.
5. Adesea este nevoie doar de o privire ca sa mi dau seama n ce fel as putea ajuta pe cineva.
6. mi place sa descopar ce se ascunde n mintea si sufletul altor persoane, asa ca i observ atent pe ceilalti.
7. Chiar daca am puncte de vedere diferite, cel mai adesea nteleg si accept reactiile celor din jur.
8. Rareori mi s-a reprosat faptul ca m-as concentra excesiv asupra problemelor cu care ma confrunt, uitnd de cei din
jurul meu.
9. Chiar daca intru pentru prima oara n contact cu un grup de persoane, mi ete usor sa identific cine este liderul si care
sunt celelalte roluri.
10. Atunci cnd am de rezolvat o problema, identific rapid persoana care m-ar putea pune n legatura cu decidentul si
stiu exact cum sa-i prezint situatia astfel nct sa obtin sprijinul sau.
11. mi este usor sa nteleg care sunt fortele emotionale ce influenteaza reactiile clientilor, colegilor sau prietenilor mei.
12. Rareori mi se ntmpla sa fiu plimbat/a de la o persoana la alta pna cnd mi rezolv o problema.
Primele patru afirmatii descriu competenta sociala, ce se bazeaza pe buna cunoastere a limbajului corporal si abilitati de
ascultare activa. Urmatoarele patru afirmatii evalueaza nivelul de empatie, adica de preluare si interpretare corecta a
starilor emotionale ale celor din jur. n fine, ultimele patru afirmatii evalueaza constienta politica, ce ne permite
detectarea si valorificarea relatiilor profunde ce se stabilesc ntre oameni. Cu ct scorul obtinut este mai aproape de 12
(socotind un punct pentru fiecare DA), cu att aveti o capacitate mai mare de utilizare a inteligentei emotionale n cadrul
comunicarii si cooperarii cu ceilalti. Scoruri mai mici de 8 pot sa va indice nevoia urgenta de a va dezvolta aceste
competente, de exemplu prin participarea la programul SmartEmotions.
Ori de cte ori comunicam cu cineva, pe lnga toate informatiile pe care le receptionam prin intermedul cuvintelor,
receptionam si detalii referitoare la mimica, gesturile si intonatiile sale. Acestea vin sa ntareasca ori sa contrazica cele
spuse, n acest din urma caz reprezentnd un semnal de alarma ce ne face sa avem tot mai putina ncredere n
cuvintele rostite. Reactia apare la nivelul sistemului limbic, formatiunea din creier ce este responsabila de reactiile
noastre emotionale. Din pacate, aceasta nu are capacitatea de a ne oferi informatii detaliate, ci doar senzatia ca ceva
nu este n regula. Prin educarea adecvata a ochilor si urechilor, putem sa obtinem mult mai multe informatii, bazate pe
observarea si interpretarea corecta a semnalelor non-verbale si a celor para-verbale |(transmise de voce). Mergnd mult
dincolo de banalitatile si simplificarile prezentate de obicei n cartile si trainingurile de limbaj corporal, workshopul
SmartEmotions organizat de Competent Consulting prezinta un sistem simplu si eficient, verificat n diferite culturi, de
citire a exprimarii emotiilor. La sfrsitul primei zile de training, participantii nu doar vor identifica emotiile de baza, ci vor
avea si abilitatea de a evalua proportia n care acestea participa n exprimarea unei reactii complexe. Amintiti-va de
ultima disputa pe care ati avut-o cu cineva. Nu doar v-au iritat spusele sau faptele celeilalte persoane, dar poate ca v-au
si dezgustat, ntristat, speriat ori amuzat, n proportii si momente diferite. Tocmai de aceea aveti nevoie de un nstrument
fin, bine calibrat, care sa va permita identificarea corecta a tuturor acestor emotii complexe.
Un al doilea element ce poate fi educat este empatia, ce repreznta capacitatea de a prelua starile emotionale ale altor
persoane. Pentru a ne apara de contaminarea cu emotiile celor din jur, de obicei mentinem acest canal informational
nchis sau ct mai limitat. Doar atunci cnd ne identificam cu personajul dintr-un film sau se ntmpla ceva cu o
persoana care ne este foarte draga mai lasam empatia sa ne dea o idee despre ce simte altcineva. Dar procednd
astfel, renuntam la o sursa de informatiii extrem de importante, ce ne pot da o idee asupra motivatiilor celorlaltor
persoane. De cte ori vi s-a ntmplat ca, la sfrsitul unei dispute, sau chiar la cteva zile dupa aceea, persoana cu care
v-ati certat sa va explice motivele reactiilor sale, iar dvs. sa exclamati: De-as fi stiut de la bun nceput, sigur n-am fi
ajuns aici!? Este situatia clasica n care ignoram informatiile venite pe cale empatica, ce ne permit sa ne punem n locul
celeilalte persoane si sa-i ntelegem asteptarile, convingerile, valorile. Acestea nu sunt exprimate nici prin cuvinte, nici
prin limbaj corporal, astfel nct ne sunt accesibile doar n masura n care ne utilizam n mod adecvat empatia. De
aceea, cea de-a doua zi a trainngului din 3-4 mai 2008 organizat de Competent Consulting la U Business Center
vizeaza educarea comunicarii empatice. n felul acesta, participantii vor avea capacitatea de a citi dincolo de cuvinte si
exprimari corporale, deslusind motivatiile profunde ale interlocutorilor.
SmartEmotions este primul program de dezvoltare personala bazat pe tehnici de inteligenta emotionala. Acestea
asigura o integrare si armonizare excelenta a emotiilor n luarea si punerea n aplicare a deciziilor. Se desfasoara
interactiv, accentul fiind pus pe exercitii si pe dezvoltarea de abilitati. Prezentat de Daniel Bichis, singurul romn
certificat international n masurarea si dezvoltarea nivelului de inteligenta emotionala, programul este deosebit de
apreciat de participanti din cauza cantitatii foarte de mari de informatii utile si a atmosferei relaxate, placute n care se
desfasoara. n ciuda numarului mare de doritori, numarul de locuri este limitat la 16, pentru a se asigura distribuirea
adecvata a atentiei trainerului spre toti participatii.
Deschideti canalele de comunicare si sporiti-va sansele de a avea o viata plina de relatii bune si constructive cu ceilalti,
rezervndu-va acum un loc la acest training. Att n vata personala, ct si n cea profesionala puteti profita de seria
SmartEmotions oferita exclusiv de Competent Consulting sub deviza: succesul dumneavoastra este profesia noastra.
Ioana nu sunt de acord cu empatia.daca exista persoane slabe de inger,exista si comportamentul de "maimuta".se mai numeste si asa,deoarece maimuta este cea care ,imitandu-ne,intra foarte usor in personajul cu care empatizeaza.sigur ca empatia o recunosti usor si ca limbaj vorbit si ca limbaj al comportamentului imitativ.corpul este cel care prin anumite miscari imitative ,arata celor in cunostinta de cauza,ca persoana de fata,are probleme de comportament empatic.
|
alexxandra
Postat pe 7 Ianuarie 2010 12:45
|
De la: fleurdelis, la data 2010-01-07 12:03:44iar crestinismul, asta e deja stiut, e o forma ceva mai limitata de spiritualitate.nu dezvolt.
Eu nu as zice ca e o forma limitata de spiritualitate, dimpotriva...
Problema este ca se limiteaza fortat spiritualitatea practicantilor, pe principiul "Crede si nu cerceta"...
Doar unii au acces la ea.
|
ready_vivus
Postat pe 7 Ianuarie 2010 12:48
|
De la: ready_vivus, la data 2010-01-07 12:48:44De la: fleurdelis, la data 2010-01-07 12:03:44iar crestinismul, asta e deja stiut, e o forma ceva mai limitata de spiritualitate.nu dezvolt.
Eu nu as zice ca e o forma limitata de spiritualitate, dimpotriva...
Problema este ca se limiteaza fortat spiritualitatea practicantilor, pe principiul "Crede si nu cerceta"...
Doar unii au acces la ea.
ai dreptate ,trebuie sa tindem spre evolutie,iar fraza "crede si nu cerceta",duce la involutie.daca nu ar fi stiinta,cercetarile,descoperirile,noi am fi ramas tot la faza de "lut"sau la Darwinism.azi am revazut filmul,The last Mimzy.superb si f real.stramosii nostrii,sunt fiinte inteligente ale universului.mai departe ma abtin.
|
alexxandra
Postat pe 7 Ianuarie 2010 13:03
|
Stiinta nu face altceva decat sa confirme religia... sau mai bine spus divinitatea ca forma de existenta. Trebuie doar sa "ai ochi" pentru a realiza aspectul asta. 
|
ready_vivus
Postat pe 7 Ianuarie 2010 13:05
|
|
da, am un dinte impotriva acestui crede si nu cerceta, a bigotismului, a colectionarii exagerate de "icoane" si de "gesturi" religioase, mai pe scurt a oricarei manifestari de forma fara fond. am intalnit oameni blestemand in biserica, iar ei treceau drept "foarte" credinciosi.asa cum am intalnit oameni credinciosi fara sa stie, dintr-un bun simt si echilibru al vietii lor.asa cum am intalnit artisti care depaseau prin mediattie cu mult crestinismul. ma gandesc aici la brancusi, al carui maestru spiritual era milarepa, si cu toate acestea a sculptat pasarea maiastra(in varianta ei finala, stilizata) pornind dela flacara unei lumanari, privite intens arzand in biserica.brancusi mergea in fiece duminica la biserica, chiar si canta in corul acesteia si cu toate acestea prin meditatiile lui depaasea mimetica crestinului de rand.
|
fleurdelis
Postat pe 7 Ianuarie 2010 13:32
|
12:04, 6 Aprilie 2022
Caius Covrig își donează ziua și face apel la umanitate! Hai să facem echipă și să-l ajutăm pe Alin !
Ce își doresc gravidele din România pentru copiii lor. Psiholog: Resimt o responsabilitate imensă de a-și ști copilul în siguranță pe viitor
Irina, eleva de 10 ce vine zilnic la școală de la 15 kilometri distanță, își dorește ca într-o zi să fie studentă la Teatru
Inima Copiilor strânge 10.000 de promisiuni pentru extinderea secției de Cardiochirurgie de la Marie Curie