De la: ready_vivus, la data 2010-01-07 13:05:28Stiinta nu face altceva decat sa confirme religia... sau mai bine spus divinitatea ca forma de existenta.
asta e stiu deja, ca aproape orice forma de stiinta are si partea ei "esoterica". fizica e completata (sau depasita) de metafizica filosofiei, chimia prin alchimie, si tot asa 
...poate ca si arta prin forma ei profana de arta dedicata sacrului: scrieri, picturi, sculpturi,etc.
|
fleurdelis
Postat pe 7 Ianuarie 2010 13:36
|
LA MULTI ANI! ionilor si ioanelor 
Ioan Boteztorul s-a nscut n satul Ein-Kerem (lng Ierusalim); este fiul Elisabetei (verioara Mariei, mama lui Isus) i al rabinului rural Zaharia. A venit pe lume cu circa 6 luni naintea lui Isus
Predicator ascet, a activat la vrst adult, numai n preajma rului Iordan. Predicile sale poart amprenta radicalismului esenian, anunnd iminena Apocalipsei i a Judecii de Apoi, ndemnnd la pocin, botez i ispirea pcatelor. L-a criticat public n mod repetat pe tetrarhul Herodes Antipas, pentru culpa de a se fi cstorit cu Herodia, fosta soie a fratelui vitreg Philippus, fapt care a atras ntemniarea sa n cetatea Machaerus din Pereia (azi n Iordania)
mpratul roman anticretin Julianus Apostata (360-363) ar fi ars rmiele lui Ioan Boteztorul, mprtiindu-i cenua. Capul ar fi fost salvat i dus la Alexandria (Egipt), apoi la Constantinopol (Turcia), de unde a fost dus n provincia Poitou (Frana) de ctre regele francon Pippin III (715-768. Din trup ar mai fi rmas nearse numai un bra i un deget.
Isus a nceput activitatea public numai dup moartea lui Ioan Boteztorul.
Anual, la data de 24 iunie, se celebreaz n lumea cretin naterea lui Ioan Boteztorul, o mare excepie fcut acestuia, ntruct sfinii i martirii sunt comemorai n ziua morii lor, considerat a fi ziua naterii lor pentru mpria Cerurilor. Cultul su s-a dezvoltat, iar Biserica, att n Rsrit, ct i n Apus, i-a consacrat cteva srbtori importante: Soborul Sf. Ioan Boteztorul (7 ianuarie), Naterea lui Ioan Boteztorul (24 iunie) i Tierea capului Sf. Ioan Boteztorul (29 august).
|
LILO
Postat pe 7 Ianuarie 2010 13:54
|
pacat ca se stie fioarte putin despre ceremoniile propriu zise legate de cultul lui zamolxis
mie imi pare ca ar fii un scenariu mitico-ritual al mortii si o reintoarcere pe pamant
din cate stiu eu, sacrificiul si trimiterea mesagerului constituiau o repetitie simbolica a ritualului, o data la 3 ani...probabil de aici si numarul de sulite care era intotdeauna 3
|
|
|
Anouk
Postat pe 7 Ianuarie 2010 15:19
|
fratelo&comp.
interesant ar fi sa prezentati lucrurile cu vorbele voastre... 
la c/p prea lungi ne plictisim ...
hai LMA, fratelo... 
sa fii sanatos ,si copiii tai sa-ti aduca numai bucurii.
suflet usor...
|
iasomia
Postat pe 7 Ianuarie 2010 16:24
|
Panteonul dac, asa cum il cunoastem noi azi, este unul matur si bine inchegat. El nu are nevoie de multi zei pentru a sta in picioare, ajungand sa tinda spre un model monoteist, cu un zeu principal, insotit de foarte putini (3-4) zei mai putin puternici.
Initial, religia dacilor era construita in jurul zeului suprem Gebeleizis, insa un eveniment petrecut undeva intre secolele 10 si 5 i.e.n. avea sa schimbe acest lucru: venirea profetului Zalmoxe si nasterea religiei sale. Noua religie nu a reprezentat o schimbare radicala fata de cea veche, ci mai mult o reorganizare. Zalmoxe a devenit singurul zeu, inlocuind un panteon si asa redus si preluand functiile zeilor anteriori. Credinta in viata de dupa moarte, prezenta de foarte mult timp in religia dacilor, s-a transmis in aceeasi forma si dupa adoptarea noului cult: adevarata viata incepe abia dupa moarte, unde cei vrednici vor trai alaturi de zeul lor.
In panteonul anterior lui Zalmoxe, exista cate un zeu pentru fiecare element esential vietii: fertilitatea era reprezentata de Bendis, iar sanatatea, vitalitatea erau reprezentate de catre Derzelas. Rolul de stapan al elementelor naturii, de zeu al razboiului si cunoscator al tainelor vietii si mortii ii revine lui Gebeleizis. Nici una din cele doua forme ale religiei nu are semizei sau eroi moralizatori; lipsa lor este detaliata in sectiunea Mituri.
Trecerea de la religia politeista la cea monoteista a adus totusi o schimbare importanta, in functiile indeplinite de preoti. Vechii preoti, numiti kapnobatai, stapaneau elementele primare ale naturii si isi foloseau puterile pentru a schimba in mod activ lumea din jurul lor. Spre deosebire de ei, preotii lui Zalmoxe, numiti ktistai, sunt orientati pe tamaduire si lasa schimbarile majore pe seama zeului lor; ei ai mai mult un rol de legatura intre poporul dac si zeul suprem.
stiinta,descoperirile,cultura ,etc nu le poti decat comenta dupa ce aduci textul scris sau descoperit de inaintasii nostrii.
|
alexxandra
Postat pe 7 Ianuarie 2010 17:01
|
Religia geto-dacilor, ca a tuturor popoarelor din antichitate, constituie unul dintre subiectele cele mai pasionante, atat prin fascinatia subiectului in sine, cat mai ales prin aura creata in jurul lui de catre o literatura de tot felul. Desi istoriografia noastra (dar nu numai) a reusit achizitii notabile, ea este totusi destul de departe de a avea si a ne oferi o imagine a religiei geto-dacice cat mai completa si general acceptata.
Intre problemele de baza ale religiei geto-dacice se inscrie caracterul acesteia. Dupa o lunga disputa intre specialisti, ipoteza care sustine caracterul politeist al religiei geto-dacilor tinde sa se impuna. Il atentionam pe cititorul mai putin avizat ca superioritatea (mai degraba farmecul, profunzimea si bogatia) unei religii nu este data de caracterul sau, o religie monoteista nu este mai evoluata decat una politeista, si, ca atare, nu trebuie sa manifeste nici un fel de retineri subiective in a accepta caracterul politeist al religiei geto-dacilor.
Mult mai dificila este situatia atunci cand trebuie sa se arate natura zeitatilor adorate de geto-daci, atributele sau elementele legate de ierarhizarea intr-un ''panteon'', ori date despre perioada cand au fost la apogeul adorarii lor.
Zeul cel mai frecvent mentionat la autorii vechi este Zalmoxis (specialistii nu au ajuns la un consens asupra formei numelui: Salmoxis - Zalmoxis - Zamolxis). Cat priveste natura si atributele sale, unii sustin ca este o divinitate chtoniana, altii ca este uraniana. Mai vechea teorie potrivit careia Zalmoxis ar fi fost fiinta pamanteana s-a dovedit a fi fantezista. In vremea lui Burebista si al lui Decebal , se pare ca Zalmoxis nu mai era insa adorat ca zeitate suprema, fiind destul de probabila chiar prezenta sa in ''panteonul'' geto-dacic. O astfel de ipoteza se sprijina pe faptul ca la autorii greci de dupa Herodot, Zalmoxis este amintit ca o divinitate veche, iar unii autori latini (Vergilius, in Eneida, Ovidius, in Pontice si Tristele) si greci (Dion Chrysostomos) arata adorarea lui Marte de catre geto-daci de o maniera neobisnuita in perioada Burebista-Decebal. Acestui zeu, ne spune Iordanes, ''i se jertfeau primele prazi, lui i se atarnau pe trunchiurile arborilor prazile de razboi cele dintai si exista un simtamant religios adanc in comparatie cu ceilalti zei, deoarece se parea ca invocatia spiritului sau era ca aceea adresata unui parinte''.
In ceea ce priveste alte zeitati adorate de geto-daci, documentele literar arheologice vorbesc despre divinitatile feminine Hestia si Bendis, prima considerata drept protectoare a focului din camin si a caminului, in general, a doua - zeita a padurii, a lunii, a farmecelor si protectoare a femeii.
Desi nu sunt suficient de explicite, izvoarele vechi lasa totusi sa se inteleaga ca Zalmoxis, Gebeleizis, Marte, Hestia, Bendis, ca zeitati, erau adorate nu de un trib anume, ci de catre geto-daci in totalitatea lor. Asadar, se poate vorbi de prezenta unui ''panteon'' la geto-daci (in sprijinul acestei afirmatii situandu-se gruparea marilor sanctuare de la Sarmizegetusa si a altora asemanatoare in alte locuri ale Daciei), de unitatea lor spirituala si de existenta constiintei comunitatii etno-lingvistice.
Un alt element al religiei geto-dacice il constituie asa-zisa credinta in nemurire. ''Nemurirea'' a fost considerata adeseori ca un element specific conceptiei religioase a geto-dacilor, care i-ar fi deosebit intre toate popoarele antichitatii. S-a considerat a fi o filosofie, o doctrina promovata de Zalmoxis a carei esenta ar fi credinta in nemurirea sufletului. Impartasim ideea potrivit careia ''nemurirea'' geto-dacica este o credinta obisnuita, ca ''dincolo'' vor continua viata pamanteana in mare desfatare. Aceasta credinta nu are nimic fenomenal, exceptional, in sensul unei spiritualizari sublime, cum s-a prezentat adeseori in tot felul de carti.
Viata religioasa a geto-dacilor se afla sub controlul si conducerea sacerdotiului despre care am vorbit mai inainte. Este posibil ca in vremea lui Burebista, marele preot Deceneu sa fi savarsit o adevarata reforma religioasa, constient de autoritatea castei preotesti pe care o conducea si de rolul major al religiei ca element de unitate politica a geto-dacilor. Aceasta reforma nu a fost violenta, si este foarte probabil ca geto-dacii adorau in acest Marte nu numai pe zeul razboiului, el avand si atributii care, poate, apartineau altor divinitati, cum ar fi cazul lui Zalmoxis, de pilda. Strans legata de viata lor religioasa, daca nu cumva chiar parte a acesteia, sunt miturile si riturile geto-dacilor. Mitul cel mai cunoscut este cel al lui Zalmoxis, daca nu este cumva si singurul despre care stim ceva. Faptul ca din tezaurul de mituri geto-dacice, pe care efervescenta culturala afirmata de acest popor ne da dreptul sa-l presupunem ca ar fi fost deosebit de bogat, s-a pastrat si a ajuns pana la noi in primul rand acest mit (mai degraba ''mitul'' mitului lui Zalmoxis) se datoreaza consemnarilor scrise ale unor autori straini.
Curiozitatea starnita de oamenii indepartatelor taramuri carpato-danubioano-pontice, ecoul actiunilor geto-dacilor si formatiunilor lor politice, dar si o recunoastere a calitatilor intrinseci ale mitologiei lor au determinat aceasta aplecare a scriitorilor antici asupra spiritualitatii geto-dacilor. Mitul lui Zalmoxis a reprezentat, probabil, cel mai important si cel mai reprezentativ mit al geto-dacilor. Acest mit si insusi personajul sau central s-au cristalizat devreme in lumea geto-dacica, ca rezultat al unor fenomene de sincretism desfasurate pe diferite planuri cultural-istorice. In epoca clasica a statului geto-dacic, cultul Zalmoxian scade ca intensitate, pentru ca mai tarziu urmele sale sa dispara, din diverse motive, din spiritualitatea daco-romanilor si din folclorul romanesc.
Despre riturile geto-dacilor, foarte bogate, ca la oricare popor antic, de altfel, putem avansa cateva idei doar in legatura cu cateva dintre acestea. Herodot, Valerius Maximus si Pomponius Mela ne vorbesc de intristarea ce-i cuprindea pe Traci (subliniem traci) la nasterea unui copil, stare manifestata prin plansul rudelor apropiate, care nu vedeau in viata pamanteasca decat prilej de suferinte si greutati.
Cat priveste ritul de inmormantare, in epoca clasica a civilizatiei lor geto-dacii practicau cu preponderenta incineratia; inhumatia se intalneste mai rar. Mormantul de incineratie plan reprezinta tipul cel mai des intalnit la geto-daci. De cele mai multe ori resturile funerare sunt pur si simplu asezate intr-o groapa, in putine cazuri fiind depuse in prealabil intr-o urna. Mormintele plane cu caseta din piatra sunt extrem de rare. Cu prilejul inmormantarii se faceau anumite jertfe, se asezau in groapa obiectele de care mortul ar putea avea nevoie in viata de apoi, precum si vase cu mancare si bautura. La moartea celor bogati se faceau si ospete funerare cu spargerea rituala deasupra mormantului a vaselor folosite.
La geto-daci intalnim, in ansamblul riturilor de sacrificiu, atat jertfele umane (constatate, dealtfel, si la alte popoare), cat si sacrificarea de animale si ofrande, acestea doua din urma devenind, probabil, destul de timpuriu preponderente
|
alexxandra
Postat pe 7 Ianuarie 2010 17:12
|
|
cezar, da si sursa, te rog
|
Anouk
Postat pe 7 Ianuarie 2010 17:21
|
De la: Anouk, la data 2010-01-07 17:21:03cezar, da si sursa, te rog
desigur
|
alexxandra
Postat pe 7 Ianuarie 2010 17:27
|
|
Ct priveste dependenta nvataturii religoase a getilor de cea phytogoreica chiar grecii, ncepnd cu Herodot si sfrsind cu Hermippus Callimachos rastoarna problema, spunnd fie ca Zamolxe a trait mult nainte de Pythagora fie chiar ca acesta a imitat nvataturile tracilor (H.C. F.H.G. III.41) nsusi orphismul avea radacini tracice iar Pythagora era adnc influentat de osphism. Faptul ca oamenii ca Poseidomios si Flavius Iosephus citau pe calugarii geti ca pilde general cunoscute pentru a putea explica alte organizatii mai putin cunoscute, dovedeste vechimea si seriozitatea acestor institutii social-religioase getice. Ca o concluzie nu e demn sa renegam parintii si strabunii si din solidaritate si respect pentru stramosi resping miturile biblice si evanghelice, ca fiind imorale si crude avnd o "morala" plina de lasitate, prostitutie, incest, crima si genocid, violenta, nselaciune, formalism si lipsa de logica. Vreau sa refac legatura ntrerupta de crestinism, cu stramosii geto-daci. Informatiile pe care le avem despre Zamolxe, chiar putine, l prezinta ca pe un mare initiat de la care ne vine credinta n nemurire, din toate astea decurgind cinstea, demnitatea cumpatarea, ncrederea n posibilitatea de a cunoaste lumea. Tot ce avem avem de la strabuni.
|
alexxandra
Postat pe 7 Ianuarie 2010 17:27
|
De la: Anouk, la data 2010-01-07 17:21:03cezar, da si sursa, te rog news&file=article&sid=4 ritualurile lui zamolxis
am cautat si in manuale,dar vad ca sunt putine date,si diferite.insa fiind asemanatoare cu manualele,am intrat pe google -ritualuri zamolxe,vezi ca iti apar mai multe pg eu am intrat in toate.ne mai reamintim.e f interesant.mai combina intre ele click-urile.dar sunt f putine date,si acelea unele sunt legende.ai sa gasesti si zamolxiana,unde itida maipe larg despre istoria geto-dacilor in vremea lui zamolxe.am intrat in multe locuri plus manuale si scriitori.avem multe de reamintit.eu chiar nu mai recitisem de mult.
|
alexxandra
Postat pe 7 Ianuarie 2010 17:45
|
De la: Anouk, la data 2010-01-07 17:21:03cezar, da si sursa, te rog
http://www.enciclopedia-dacica.ro/civilizatia_daca/zamolxe.htm
|
alexxandra
Postat pe 7 Ianuarie 2010 18:05
|
iasomico da cine-i draga "fratelo&comp."  ??aa??
asta mi-aduce aminte de profa de istorie din liceu, era asa o dulce! cd o enervau baietzii zicea: xulescu si cu et company, iesiti afara! hai LMA!!!
|
fleurdelis
Postat pe 7 Ianuarie 2010 20:57
|
cine nu a auzit de PITAGORA...
iata celebra teorema in versuri
Teorema lui Pitagora
Numai dreptunghic daca este
Un biet triunghi, nu e poveste,
Ci-n totdeauna este adevarat:
Ipotenuza la patrat
Egala este, neaparat,
Cu o cateta la patrat
Ce adunata trebuie-ndat
Cu cealalalta la patrat
|
LILO
Postat pe 8 Ianuarie 2010 06:35
|
flo,
nu da alta interpretare,ca te trage mamoanta de codite,iote:
"In mod deosebit pentru prietenii mei Cezar si Evdochian"
mi-a fost peste mana sa spun si celelalte nickuri...
|
iasomia
Postat pe 8 Ianuarie 2010 09:13
|
De la: iulius_cezar, la data 2010-01-07 17:12:57Intre problemele de baza ale religiei geto-dacice se inscrie caracterul acesteia. Dupa o lunga disputa intre specialisti, ipoteza care sustine caracterul politeist al religiei geto-dacilor tinde sa se impuna.
Depinde... s-ar putea sa fie totusi monoteista, avand cam acelasi caracter ca si primele religii egiptene, in care existau "cei 9", dar de fapt era un singur zeu, Athum parca, din care se mai desprindeau inca 8 ce reprezentau principiile masculin-feminin, bine-rau etc... dar impreuna formau un tot unitar.
Era de fapt ceva in genul "Sfintei Treimi" crestine.
|
ready_vivus
Postat pe 8 Ianuarie 2010 10:16
|
|
Este exact.Religia daca trebuie sa fie monoteista, avand in vedere ca ea se referea la Zalmoxes, adica la Zeul Moise.Dar peste acest monoteism religios s-a mai suprapus si mitologiile altor popoare-grecii, egiptenii , etc, ceea ce a complicat inn timp problema.Dupa slabele mele cunostinte mai exista un Gebeleizis, cu o identificare oarecum incerta penduland intre cer si pamant.Astfel, cuvantul Get, poate proveni din Gaia sau Geia, care inseamna locuitor al Geei.Se pare ca cea mai veche credinta religioasa la geto-daci se refera la o zeita Pamant straveche, si abia dupa aceea s-a vorbit despre un zeu ceresc care era Gebeleizis, reprezentat sub doua aspecte:Al cerului fara nori si al cerului cu nori.Pentru a-l goni pe acest zeu innourat, dacii trageau cu arcurile in nori, pentru a faca posibila inseninarea cerului.
|
Ioana007
Postat pe 8 Ianuarie 2010 10:36
|
...bre, acilea se da c/p dupe goagal 
...io credeam c ne scotocim nitel la incultur s spunem cam ce nțlegem noi 
...n toate culturile, zborul sugereaz dorința omului de a se desprinde de pmnt....evadare...camuflare...dispariție....dorința de a transcede n lumea simțurilor...de a avea acces la lumea nevzut ....
....zborul reprezint mpletirea oniricului cu dorinta...legarea ființei terestre de cea astral...
...pe mine ma fascineaz transcrierea religiei n art...
...n acest sens mi se pare relevant complexul Brancuși de la Trgu Jiu...geneza, viața și ntoarcerea n univers ....un simplu, dar att de complex rezumat al condiției umane...
...n ax intr: apa Jiului (elementul primordial care se destram și destram);
... Masa Tcerii (masa nceputului de lume) cu cele 12 scaune ( luni....zodii.....ore ale zilei...ore ale nopții...)rotund - prima form a certitudinii - simbolul scurgeri timpului;
...o alee de scaune de piatr, cu o form unghiular conduc spre Poarta Srutului...formele primare au evoluat ctre viaț...motivul unirii principiului mascului cu cel feminin ca baz a rennoirii universale...
....mergnd pe axul brncușian, ajungem la biseric - simbol al ntoarcerii omului n substanța din care a fost modelat - pmnt...
...dup ntoarcerea n țrn urmeaz contopirea cu universul prin Coloana Infinitului....fiecare unitate a Coloanei este o btaie de aripi...un zbor ctre lumin....
...se spune c Brncuși a realizat unificarea spațiului artistic cu cel cosmic avnd ca model arhitectura egiptean....
|
daria_
Postat pe 8 Ianuarie 2010 22:33
|
|
am uitat sa spun de ce gasesc alte practici net superioare ortodoxismului. pt ca depasesc stadiul de filosofie.ortodoxismul, afara de rugaciunea inimii, nu prea are vreo practica religioasa. insa putini spun ca aceasta rugaciune se bazeaza pe un exercitiu f important de respiratie: inspirand spui:doamne isuse hristoase, fiul lui dumnezeu...expirand:milueste-ma pe mine pacatosul nu prea e destul. tibetanii, incep cu respiratia, si dupa practici indelungi, ajung la rugaciune. e un exercitiu f important.
|
fleurdelis
Postat pe 9 Ianuarie 2010 01:06
|
|
Daria, daca Masa Tacerii a lui Brancusi are in jurul ei 12 scaune/constelatii zodiacale, atunci este vorba de soare.Ansamblul creeat de Brancusi este unul de natura cosmica.Apa este calea lactee.Masa si scaunele, reprezinta cesoarele si cele douasprezece constelatii zodiacale, asa cum sunt intalnite in tabloul lui Leonardo da'Vinci, Cina cea de taina.Pentru ca acolo, Cristos si cei 12 apostoli reprezinta acelasi lucru.Si reversul in cadrul ansamblului Brancusian poate fi valabil, adica sa reprezinte Cina cea de taina.Axa, reprezinta legatura cosmica dintre pamant si steaua polara dar si muntele lui Dumnezeu Horeb.Biserica este din nou, imaginea cosmica a cerului.Iar sugestia de dragoste universala sau omeneasca este data de portalul portii sarutului.Portalul face de asemenea trecerea dintr-o lume in alta.Ceea ce am scris aici reprezinta parerea mea.
|
Ioana007
Postat pe 9 Ianuarie 2010 11:12
|
...vanghi, m-am gndit s scriu ulterior despre Cina cea de tain și asemnarea parțial pe care o percep cu opera lui Brancusi, dup ce vorbeam despre piramide (care se presupun a fi sursa de inspiratie a sculptorului) dar nu m-am gandit niciodat la Masa Tcerii ca o reprezentare a soarelui....ntotdeauna am privit-o ca pe un nceput...am luat simbolurile n ordinea n care le-a pus Brancusi n ax...
|
daria_
Postat pe 9 Ianuarie 2010 22:20
|
Masa tacerii
lui Brancusi
Cndva, m-am visat pe mormnt caprifoi,
Murim cnd moare copilul din noi;
Copilul din mine nca e viu,
Pe Brncusi, Doamne, de unde l stiu?
Doream sa renasc n corzi de arcus,
Aproape de locul pe care, Brncusi,
Ne-a scris destinul, pe Masa Tacerii -
Mioare sfintite n Karma durerii.
Transhumanta celesta ntre Gange si Jii,
Oare cine si cnd si cum va mai sti
Ca datumul nostru se naste-n zenit, -
Vertebra coloanei din zbor infinit?
(autor anonim)
|
LILO
Postat pe 10 Ianuarie 2010 01:16
|
gradina EDENULUI....?
07 ianuarie 2010Trimite unui prieten Trimite prin YM Printeaz MISTERE: Unde s-a aflat Gradina Edenului? autor: Dan-Silviu Boerescu din aceeasi categorie Anul 2009 in imagini - cele mai tari fotografii
Ai nevoie de foarte multa imaginatie pentru a fi un bun fotograf. Este mult mai usor sa ajungi un bun pictor, pentru ca in pictura ai libertatea de a inventa lucruri. In fotografie...
Despre berserkeri si alte mituri vikinge
Nicicand in istorie nu au existat razboinici mai fiorosi si mai temuti decat berserkerii scandinavi. Intr-o societate in care cultul luptatorului nordic era adanc inradacinat...
O poveste a jocurilor de noroc
Pe vremuri, se spunea ca norocul este dat ori favorizat de catre zei. De altfel, primul joc de noroc a avut loc chiar intre puterile ceresti, in momentul cand Zeus, Poseidon...
articole asemanatoare De la Zidul Segregarii la Zidul Plangerii (2)
Teritoriul palestinian, loc sacru de pelerinaj pentru adeptii tuturor celor trei mari religii monoteiste ale lumii, este sfasiat astazi, mai mult ca oricand, de tensiuni religioase...
Maratonul misterelor
Noiembrie este luna misterelor pe Descopera.ro
Top 10 - Sfinti neobisnuiti in panteonul crestin
Fenomenul sacrului care se reflecta in viata de fiecare zi a dat nastere nevoii de plasare a unor indeletniciri sau boli, sub directa protectie si administrare a unei persoane...
citeste pe apropo
Sarboaica Ceca frange inimile barbatilor (Poze)
Svetlana Raznatovic, cunoscuta si sub numele de Ceca, este o cantareata din Serbia cu mult sex-appeal....
citeste pe go4it
Telefoanele mobile ne protejeaz de Alzheimer, spun cercettorii (11:15)
Disputa legat de efectele telefoanelor mobile asupra sntii oamenilor continu cu un nou episod. De data asta ntrebarea nu mai este dac telefoanele...
citeste pe mediafax
Noi puncte de vaccinare mpotriva gripei noi
Secretarul de stat Adrian Streinu-Cercel a anunat c de smbt, de la ora 13.00, populaia se poate vaccina mpotriva gripei A/H1N1 i la Spitalul de Oftalmologie...
Oferta saptamanii
CROAZIERA ANTARCTIC DREAM
Croazierea Antarctic Dream a luat nastere in 2002 la initiativa unor fosti ofiteri comandanti de nave ce au dorit sa aduca acest taram fascinant, Antarctica, mai aproape de...
detalii
Foto (8) Adam si Eva, pervertiti de Sarpele din Arborele Cunoasterii, au conspirat la subminarea intaiului mit al crestinatatii, ruinand moral Edenul, gradina paradisiaca mundana. Dezastrul a fost desavarsit de Potop, pedeapsa exemplara si necesara. Arheologii, istoricii si hermeneutii au reusit sa probeze insa existenta fizica a acestui loc privilegiat din Biblie.
In acest articol
Arealul fabulos identificat de arheologi
Misteriosul Gobleki Tepe
Gradina Edenului, tema cu variatiuni
Paradisul de la A la Z
Arealul fabulos identificat de arheologi
Din Cartea Facerii, dar si din multe alte referinte oferite de literatura sacra, stiam ca Gradina tuturor ispitelor ar fi existat undeva in teritoriul delimitat de cele patru brate ale unui fluviu primordial localizat in bazinul mesopotamian, denumirea de Eden avand o rezonanta marcant babiloniana. In ceea ce priveste Eufratul si Tigrul (Hiddekel), aproape ca nu mai exista dubii de localizare. In schimb, asupra celorlalte doua ape au planat intotdeauna controverse: Pishon Gihon ar fi putut fi afluenti ai Tigrului si Eufratului, destul de probabil secati sau deviati in timpurile mai noi.
Cum referintele provenite pe filiera ebraica nu pot fi absolutizate (nubienii, egiptenii, chaldeenii, asirienii, babilonienii, fenicienii, etruscii, persanii, dar si indienii, chinezii sau chiar mexicanii avand propriile istorii similare), nici unul dintre siturile antice susceptibile de a fi gazduit intaiul paradis terestru nu poate fi considerat cu certitudine cel originar. Dincolo, insa, de toate confuziile si nelamuririle de ordin etimologic, toponimic sau, sa-i zicem, cadastral, istoricii de azi vin cu o interpretare fondata pe mai multe evidente.
Da, Gradina Edenului a existat si a fost reperata cu exactitate: Gobekli Tepe din Turcia. Suna ciudat, nebiblic, dar nu trebuie sa ne lasam intimidati de sonoritatile anatoliene contemporane. Trebuie sa admitem ca totul - in primul rand generozitatea naturii, care a daruit zona cu nenumarate specii de plante si animale folositoare omului din Neolitic, plus conditiile pedoclimatice extrem de favorabile, ba chiar si unele posibile perturbari benefice ale campului magnetic - a concurat la constituirea unui areal fabulos.
Apoi, nu avem cum ignora rezultatele sapaturilor arheologice din ultimele decenii ale secolului trecut. Ele au dat la iveala nenumarate urme ale primei revolutii din agricultura umana. Cu 11.500 de ani in urma, aici, la Gobekli Tepe, oamenii incepeau sa profite de culturile spontane de cereale, demarand totodata actiunea "Domesticiti oile si caprele!". Aparea, astfel, o diviziune tot mai clara a muncii, intre vanatori si pescari pe de o parte, intre crescatorii de animale si culegatori pe de alta parte. Treptat, aceste din urma activitati au capatat un caracter tot mai sistematic.
Misteriosul Gobleki Tepe
De multe ori, insa, atunci cand rezultatele nu erau cele scontate, erau invocate zeitatile. Asta a dat nastere unor ritualuri ale fertilitatii care, ulterior, au inceput sa fie performate ritmic, indiferent de capriciile naturii. Consemnarea, celebrarea si integrarea lor in viata cotidiana au produs o alta cotitura in istoria dezvoltarii societatii: oamenii, cu roluri tot mai precis distribuite de catre liderii lor spirituali si militari, au inceput sa se agrege in comunitati mari si stabile, care au configurat primele orase.
Aici se dezvoltau artele comunicarii (scrisul, in primul rand), artele focului (prin care se prelucrau, la un nivel superior, lutul si metalele) si artele divinatiei (religia a devenit o activitate in sine, cu un numar tot mai mare de angajati permanenti). Ideile au inceput sa circule interdisciplinar, iar mistica, birocratia, tehnologia si primele forme de arta au format conglomerate retorice, prin care oamenii au supus natura si, apoi, alti oameni.
Prosperitatea unora a generat tendintele conflictuale ale celorlalti. Razboiul presupunea si atunci know-how de calitate, asa ca productia a crescut sistematic, in chip programatic, in toate sectoarele, fiindca o armata nu trebuie doar disciplinata tactic si antrenata permanent, ci - tot permanent - hranita, aprovizionata, dotata cu tehnica de lupta. Conducatorii au inceput sa fie recrutati aproape exclusiv din randul clanurilor razboinice. Acestia construiau prin distrugere sau doar distrugeau pur si simplu.
In mijlocul unei asemenea nebunii generalizate, cine sa-si mai aminteasca de pacea, tihna si fericirea primordiale? Arealuri precum cele din jurul Gobleki Tepe (un "arc al fertilitatii" de 2.000 de kilometri, de la Mediterana la Golful Persic) si-au schimbat permanent hotarele administrative si spirituale. Edenul a ramas doar o legenda fondatoare desueta, care nu putea fi decat ignorata in vartejul consemnarilor cronicaresti. Mecanica istoriei distruge metafizica ritului.
Dar, totusi, de ce impresioneaza, ba chiar fascineaza, astazi un sit ca Gobleki Tepe? Numai datorita faptului ca ar reprezenta dezlegarea unui mister din literatura iudeo-crestina, mister dublat de atatea reprezentari figurative impresionante, de la Lucas Cranach la Hyeronimus Bosch, ori de la Michelangelo la Star Trek (capitanul Spock poseda un tablou descriind izgonirea din Paradis a lui Adam si a Evei)? Sau fiindca, intr-o lume mereu in stare de alarma, in care ceasul desteptator a fost setat cu doar cateva minute inaintea dezastrului final, Edenul functioneaza ca o parabola premonitorie?
Gradina Edenului, tema cu variatiuni
Biblia vorbeste despre un "fluviu care izvora din Eden pentru a iriga Gradina Divina prin intermediul celor patru brate ale sale", dar, dintre cursurile de apa cunoscute si azi, numeste doar Tigrul si Eufratul. Celelalte doua - Pishon si Guihon - ar putea fi, dupa unele interpretari, niste afluenti ai primelor. Conform altor ipoteze, care extind enorm zona presupusa a fi leaganul civilizatiei, cele doua brate enigmatice ar fi Nilul si Gangele. Pionierul acestei ipoteze, mai degraba fantezista, poate fi considerat Pierre d'Ailly, autor, la 1420, al tratatului Imago mundi.
Mai inainte, in secolul al XIII-lea, Sf. Toma d'Aquino situa Gradina Paradisului pe Ecuator. In 1498, exploratorul Cristofor Columb se referea tot la zona ecuatoriala, indicand Edenul ca fiind delta fluviului Orinoco. Se pare ca aceasta cautare a incetat prin secolul al XVI-lea (la aproape 15 veacuri dupa ce autorii latinitatii tarzii dadeau drept sigura localizarea undeva in Insulele Canare), cand biserica catolica a acreditat teza disparitiei Gradinii in urma Potopului. Cu toate acestea, hermeneutii de diferite orientari nu s-au descurajat, iar ipoteza cea mai seducatoare a continuat sa fie echivalarea locului privilegiat cu morganatica Atlantida.
Pe o bucla temporala, la inceput de secol XXI, Paradisul ar putea fi considerat punctul de inflexiune reprezentat de proiectul Palm Island din Dubai, cea mai scumpa si, in acelasi timp, futurista zona rezidentiala a lumii, ori - de ce nu? - ar putea capata localizare in spatiul virtual, jocul pe internet Second Life fiind considerat, de multi, Paradisul contemporan, unde, recent, Suzanne Vega a sustinut un concert in timp real, Mazda a lansat cel mai nou model al sau, iar Suedia si-a deschis, la modul cel mai serios, o reprezentanta diplomatica
Daca, la 1895, Jules Verne prevestea aparitia unei insule cu elice - de dimensiunile 7x5 km -, lumile virtuale de azi sunt infinite si ofera camp liber de exprimare imaginatiei de o maniera care l-ar rusina pe vizionarul de altadata.
Paradisul de la A la Z
A. Anatolia - regiune din Asia Minor actualmente situata pe teritoriul Turciei (dar revendicata, intr-o anumita proportie, de minoritatea kurda), care a cunoscut, incepand cu perioada neolitica, o dezvoltare spectaculoasa a civilizatiei umane, generata de revolutia din agricultura; "arcul fertilitatii" se intindea, pe o distanta de 2.000 km, de la Marea Mediterana pana la Golful Persic.
B. Babel, Turnul - simbolul cvasigeneral acceptat al pierderii fericirii originare; aparitia limbajului si scindarea acestuia in forme adverse tuteleaza, cel putin la nivel retoric, imposibilitatea regasirii beatitudinii inceputurilor.
C. Calvin, Jacques - istoric francez care a lansat, in anii '90, teza inrauririi dezvoltarii societatii umane de catre primele forme ale religiozitatii, prin agregarea sociala provocata de necesitatea celebrarii unor rituri, foarte probabil ale fertilitatii.
D. Delumeau, Jean - istoric francez, reputat cercetator al temei Paradisului la autorii greco-latini, care localizau Paradisul pe o insula misterioasa, binecuvantata de o fertilitate exploziva.
E. Eufrat - fluviul pe malul caruia a inflorit civilizatia preistorica "paradisiaca", gratie unor posibile anomalii de camp magnetic, unor conditii climatice de exceptie si unei abundente botanice si animaliere cu totul deosebite; la o vanatoare de gazele, de pilda, se obtineau cateva tone de carne, iar cerealele cresteau spontan, pe arii extinse, initial fara a fi cultivate de om.
F. Fallujah - oras in Irak, pe malul Eufratului, considerat de catre unii invatati evrei - care au trecut in decursul secolelor III-XI prin faimoasa academie de studii ebraice Pumbedita din acest oras - "un nou Eden".
G. Gobekli Tepe - posibila localizare a Paradisului terestru de acum 11.500 de ani in estul Turciei de azi; sit arheologic unde s-au descoperit cele mai vechi urme ale scrisului, organizarii umane in comunitati de tip orasenesc si agriculturii practicate sistematic.
H. Havilah - regiune mentionata de Biblie, situata pe malul anticului Pishon (nord-vestul Yemenului de azi?) si echivalata cu un posibil Eden, gratie zacamintelor sale de aur, rasina de bedeliu (substitut al mirului) si lapis lazuli.
I. Irak - teritoriu care ar fi putut gazdui, in preistorie, Gradina Paradisului, undeva in zona fertila dintre fluviile Tigru si Eufrat; localizari posibile: Eridu, Uruk, Akkad (Fallujah), Kish, Lagash, Agade, Ur (locul de nastere al profetului Avraam).
J. Jean, Parintele - intemeietorul legendar, in jurul anului 1160, al unui regat crestin in Asia (sau in India?), pe care il descrie ca fiind scaldat de un "fluviu al Paradisului" a carui apa putea vindeca orice boala si suferinta; alte surse (Jourdain de Severac, in Mirabilia, 1323) il identifica pe acest conducator mitic cu negusul Etiopiei.
K. Karacadag - zona muntoasa de origine vulcanica, pe ale carei pante s-au dezvoltat primele soiuri de cereale salbatice, favorizand aparitia agriculturii in urma cu 10-11 milenii si o prima diviziune a muncii - fata de vanatoare si pescuit - la omul primitiv.
L. Landsberger, Benno - specialist in asirologie, ale carui cercetari (1943) despre civilizatia sumeriana sprijina teza ulterioara (1983) a lui Juris Zarins despre identificarea Gradinii Edenului cu Dilmun, zona litorala a Golfului Persic, astazi partial scufundata, din dreptul Bahreinului.
M. Marte - un posibil nou Paradis format de om, in conditiile in care acesta din urma ar gasi solutia eliberarii imenselor sale rezervoare de gaz carbonic, fapt ce ar putea duce la declansarea unei reactii in lant: formarea atmosferei, producerea efectului de sera si, in final, aparitia apei si implicit a vietii in coordonatele sale clasice, terestre.
N. Nevali Cori - sit aflat la 50 km de Gobekli Tepe, unde au fost identificate cele mai vechi marturii (circa 6.600 I.Hr.) ale zootehniei prin domesticirea de catre om a caprei si a oii.
O. Ormuzd - divinitatea pozitiva din religia zoroastriana, creatoare a unui spatiu edenic asupra caruia isi disputa intaietatea cu Ahriman, dublul sau malefic.
P. Potopul - inundatie globala, cauza biblica frecvent invocata pentru disparitia (si) a Gradinii Raiului, al carei ultim martor ar fi fost Noe, cel care, salvandu-se din dezastru impreuna cu vietatile de pe corabia sa, a incercat reconstruirea mitului pe Pamant, undeva in bazinul mesopotamiam al Tigrului si Eufratului.
Q. Qadesh - zeitate egipteana preluata de la asirieni si responsabila cu fertilitatea si extazul erotic, insotind sufletele mortilor in calatoria lor spre tinutul edenic de Apoi.
R. Ramman - zeul tunetului, venerat, in epoca sumeriana, de poporul din Uruk (oras situat in valea fertila a fluviului Eufrat) si despre care se presupune, in mitologia locala, ca ar fi stat la originea Potopului divin ce a distrus Paradisul terestru.
S. Schmidt, Klaus - arheolog german care a studiat influenta formelor primitive de agricultura asupra diviziunii muncii in arealul anatolian si aparitia celor dintai specializari pe "meserii": culegatori, vanatori, sculptori, zidari etc.
T. Tigru - Hiddekel in ebraica, fluviul-pereche cu Eufratul; marginea la Rasarit arealul special care a facut posibila civilizatia de la Gobekli Tepe si din zonele invecinate.
U. Urantia - peninsula din estul Mediteranei, scufundata in urma unei eruptii vulcanice din Antichitate; o faimoasa lucrare teozofica omonima, editata in 1955 (dar scrisa, probabil, in jur de 1924) localizeaza aici Paradisul terestru.
V. Vigne, Jean-Denis - cercetator francez din cadrul Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS), autor al cercetarilor privind domesticirea de catre om a speciilor de cornute salbatice mici ca prima etapa de nastere a zootehniei.
W. Werber, Bernard - autor francez de romane science-fiction, intre care Fluturele stelar (2006), prezinta o noua Arca a lui Noe, vehiculul galactic care transporta 144.400 de fiinte umane pe o planeta virgina, unde urmeaza a fi intemeiat un nou Paradis.
Z. Zoppini, Jean-Philippe - arhitect francez contemporan care, in cadrul Expozitiei Mondiale de la Shanghai (2010), va prezenta proiectul insulei AZ, inalta de 78 metri fata de nivelul marii si avand dimensiuni de 400x300 metri, pe care ar putea locui, in cel mai pur stil edenic, o comunitate de circa 10.000 de persoane; respectiva "insula cu elice" - pe care materia ar urma sa fie reciclata 100% - ar putea fi amplasata in Marea Caraibelor, proiectul costand 2 miliarde de euro''
fara comentarii.insa superb.sa vad daca am reusit sa bag si pozele .le gasiti la poze.sitotusi care este arealul real al gradinii Edenului?
|
alexxandra
Postat pe 10 Ianuarie 2010 02:01
|
Cezar, iubitule.Articolul este interesant, dar exista niste informatii care incarca la un moment dat inutil materialul strict legat de Gradina Edenului.Putesai sa te debarasezi de acea introducere care se refera la cu totul altceva.Sa dai linkul pentru a fi gadsite fotografiile mai usor, puteai sa renunti la cercetatorii mentionati pe final.Este bine sa ne concentram asupra subiectului, fara a ne risipi in informatii care nu sunt interesante.
Ceea ce spun aici sunt opinii personale, asa ca am sa te rog sa nu mi-o iei in nume de rau.Ai fi putut sa rezumi spre exemplu cele cateva locatii unde se presupune a fi fost Gradina Edenului, iar ulterior sa adaugi cateva explicatii personale.Si scrie materialul in postari mai scurte, ca prietenii nostri sa il poata citi mai usor.Acestea sunt opinii personale si propuneri.
|
Ioana007
Postat pe 10 Ianuarie 2010 09:41
|
vanghi. asta e unul din motivele pentru care nu mai intru pe topicu' asta
posturile sunt prea lungi, preluate de pe google, sunt seci, academice si pline de termeni pretiosi
mi-ar fii placut sa fie aici o dezbatere,cu idei si viziuni personale, nu copy/paste dupa nush ce lucrari
o zi buna sa ai
|
Anouk
Postat pe 10 Ianuarie 2010 09:53
|
|
Oamenii invata din propriile lor greseli.As fi vrut totusi, draga prietena sa vii cu parerile tale personale si sa ne arati cu exemplul tau cum ar fi trebuit sa tratam unele subiecte.Tratarea cu copy paste este uneori facila si dispunem de o informatie destul de vasta, chiar daca ea este interpretata si orientata ca orice interpretare gresit.
|
Ioana007
Postat pe 10 Ianuarie 2010 10:48
|
mie imi place topicul asta . dar da, e obositor sa citesti acele mesaje lungi copiate.
discutiile il fac viu .
|
bluelight
Postat pe 10 Ianuarie 2010 10:53
|
vanghi, am venit cu interpretarea mea personala in doua posturi, da' cum am zis...copy/paste ma oboseste la ochi si nu am rabdare sa citesc chestii care se intind pe juma' de pagina
da' nu ma bagati in seama pe mine, ca nu-s buricu' pamantului
important e sa va placa voua, my friend
|
Anouk
Postat pe 10 Ianuarie 2010 10:56
|
Vorbind despre Rai sau de Gradina Raiului, la fel cum se vorbeste si despre alte lucruri mai mult sau mai putin misterioase, opiniile cercetarii sunt impartite.Putem vorbi de fluviul care curgea prin rai si era impartit in patru mari brate.Locul unde se gaseste descrierea este cap.I Facerea, iar cartea este Biblia.Numai aceasta simpla descriere ne determina sa credem ca este vorba despre o delta.Aceasta ar reprezenta ipoteza deltaica a raiului.S-a observat insa ca numele acestor brate ale unui singur fluviu, corespunde de fapt unor fluvii independente.De aici se nasc doua ipoteze de lucru:
-Raiul era considerat ca fiind spatiul cuprins intre aceste fluvii amintite in Biblie si se refera la zona de rasarit a Asiei Mici.
-Raiul este legat de prezenta fiecarui fluviu mentionat si atunci nu avem de-a face cu unul singur, ci cu mai multe locatii.Aceasta ar reprezenta viziunea ebraica asupra raiului.Lucrurile se complica cand perspectivele din care este vazut raiul se schimba.Astfel, grecii,considerau ca raiul este insular, si amintesc in acest sens de Insulele Fericitilor sau Makaronezia.Mai tarziu, raiul va fi amplasat cultural langa Dumnezeu.As vrea acum sa ascult parerea ta Anouk, dar si a ace;lor colegi pe care ii intereseaza acest subiect.
|
Ioana007
Postat pe 10 Ianuarie 2010 10:59
|
|
anouk, daca nu ma insel vanghi chiar te invita sa nu renunti. asa am "citit" eu .
|
bluelight
Postat pe 10 Ianuarie 2010 11:00
|
dap...
vanghi, din punctu' meu de vedere, locatia geografica a raiului nu este atat de importanta
mi se pare mai interesanta viziunea a ceea ce reprezinta raiul...si nu ma refer aici neaparat la religie
|
Anouk
Postat pe 10 Ianuarie 2010 11:04
|
12:04, 6 Aprilie 2022
Caius Covrig își donează ziua și face apel la umanitate! Hai să facem echipă și să-l ajutăm pe Alin !
Ce își doresc gravidele din România pentru copiii lor. Psiholog: Resimt o responsabilitate imensă de a-și ști copilul în siguranță pe viitor
Irina, eleva de 10 ce vine zilnic la școală de la 15 kilometri distanță, își dorește ca într-o zi să fie studentă la Teatru
Inima Copiilor strânge 10.000 de promisiuni pentru extinderea secției de Cardiochirurgie de la Marie Curie