ANGHINAREA - Salvatoarea colecistului
ANGHINAREA - Salvatoarea colecistului
În plinã splendoare
* Amãreala din frunzele sale atinge maximul sub razele soarelui de iunie. Un "dezavantaj” cu efect detoxifiant fenomenal, care vindecã bolile ficatului ºi ale colecistului *
În popor se mai numeºte ºi anginã, anghinã, carcioafã, amãrealã sau darul Sfintei Marii, ºi este o plantã mare iubitoare de soare ºi de cãldurã, crescând doar în zonele sudice ale þãrii noastre, unde a fost adusã cu secole în urmã, din regiunea mediteraneanã. Acum, în miez de iunie, se recolteazã frunzele anghinarei, care sunt un excepþional drenor biliar, depurativ ºi tonic al ficatului. Încã din antichitate, medicii greci ºi romani administrau frunzele plantei celor cu icter, care nu puteau digera alimentele ori care aveau stãri de greaþã. În evul mediu, alchimiºtii foloseau anghinarea
ca principal ingredient într-un aºa-numit elixir amar, despre care se credea cã are calitatea unicã de a elimina toate materiile toxice din organism, ajutând astfel la vindecarea bolilor trupului, dar ºi ale sufletului. Ceva mai târziu, o varietate a plantei, cunoscutã drept "anghinarea de Ierusalim”, era folositã pentru vindecarea hepatitei A, boalã care fãcea ravagii în aglomeraþiile urbane în secolele XVIII-XIX, când apa de bãut ºi alimentele erau adesea infestate cu virusul hepatitic. În zilele noastre, anghinarea este printre cele mai studiate plante medicinale, în unele þãri ea înlocuind medicamentele de sintezã în afecþiuni cum ar fi cele digestive, hepatice sau cardiovasculare. Înainte de a intra în detalii terapeutice, sã aflãm împreunã câteva lucruri despre modul în care se preparã ºi se administreazã.
Carte de vizitã
Anghinarea este o plantã ierboasã, cu tulpinã subþire ºi dreaptã, care ajunge la maturitate la o înãlþime de pânã la un metru ºi jumãtate. Are frunze mari, crestate, verde închis pe faþã ºi cenuºii-albicioase pe dos, care se recolteazã chiar acum, în iunie, când planta înfloreºte. Florile sale seamãnã cu cele ale ciulinilor de la noi, fiind roºii-violacee ºi învelite în solzi cãrnoºi. În þara noastrã, creºte doar cultivatã, fiind plantatã mai ales în sud, în judeþe cum ar fi: Ilfov, Ialomiþa, Teleorman, Olt, Dolj sau Constanþa.
Preparate din anghinare
Tinctura de anghinare
Este folositã mai ales ca stimulent al poftei de mâncare ºi al digestiei, fiind administratã înainte de masã. Se obþine din 20 de linguri de pulbere de anghinare uscatã, care se pun într-un borcan ºi peste ele se adaugã douã cãni (NULL ml) de alcool alimentar de 50 de grade. Se închide borcanul ermetic ºi se lasã la macerat vreme de 12 zile, într-un loc cãlduros, dupã care se filtreazã, iar tinctura rezultatã se pune în sticluþe mici, închise la culoare. Se administreazã din acest remediu câte o linguriþã diluatã în puþinã apã, cu 5-10 minute înainte de a mânca. Este un remediu comod de administrat, dar nu la fel de complet ca acþiune vindecãtoare ca urmãtorul despre care vom vorbi:
Pulberea de anghinare
Se macinã foarte fin, cu râºniþa electricã de cafea, tulpinile uscate de anghinare, dupã care se cern printr-o sitã finã (cum ar fi cea pentru fãina albã). Depozitarea pulberii se face în borcane de sticlã închise ermetic, în locuri întunecoase ºi reci, pe o perioadã de maximum treizeci de zile (deoarece substanþele active se oxideazã relativ rapid). De regulã, se administreazã de 4 ori pe zi câte o linguriþã rasã, pe stomacul gol, la orele 7, 13, 19 ºi 22. Este un tratament eficient pentru stimularea digestiei, pentru tratarea hipo-aciditãþii, dispepsiei ºi a atoniei digestive. Are efecte bune ºi în bolile de ficat ºi în dischinezia biliarã, unde însã adevãratul specialist este extractul apos, despre care vom vorbi în continuare:
Infuzia combinatã de anghinare
În jumãtate de litru de apã se pun la macerat, vreme de 8-10 ore, 3-4 linguriþe de iarbã de anghinare mãrunþitã, dupã care se filtreazã. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta rãmasã dupã filtrare se fierbe în încã jumãtate de litru de apã, vreme de cinci minute, dupã care se lasã sã se rãceascã ºi se filtreazã. În final, se amestecã cele douã extracte, obþinându-se aproximativ un litru de infuzie combinatã de anghinare, care se foloseºte intern (NULL-2 cãni pe zi). Este excepþionalã pentru persoanele care au nisip la fiere (microlitiazã biliarã), care suferã frecvent de dischinezie ºi de migrenã biliarã. De asemenea, cu infuzia combinatã de anghinare se obþin rezultate foarte bune ºi în steatoza hepaticã ºi în hepatitele virale. Singurul dezavantaj al acestui preparat este acela cã are un gust teribil de amar, aproape imposibil de suportat în curele de lungã duratã. De aceea s-a obþinut un alt preparat din anghinare, extrem de concentrat ca principii active, dar mult mai uºor de administrat ºi suportat.
Extractul uscat de anghinare
Este genul de remediu pe care persoanele cu probleme digestive, hepatice sau biliare este bine sã îl aibã mereu la îndemânã. Se obþine din extractul apos preparat din pãrþi aeriene de anghinare, din care se evaporã complet apa, rãmânând o pulbere brun-verzuie, foarte concentratã în principii active - extractul uscat de anghinare. Pe lângã cã are o acþiune terapeuticã extrem de intensã, extractul uscat este "medicamentul” cel mai simplu ºi comod de administrat care se poate obþine din anghinare, aºa încât nu este de mirare cã toate studiile la care vom face referire în cele ce urmeazã au folosit aceastã formã de administrare. Dozele necesare de extract vor fi precizate la fiecare tip de afecþiune în parte.
Anghinarea ºi vezica biliarã
Colecistul sau vezica biliarã este un mic rezervor, situat în zona ficatului, în care se acumuleazã bila (fierea), un lichid de culoare galben verzuie, cu un rol foarte important în digestie. Conform statisticilor, mai mult de un sfert din populaþia cu vârsta peste 30 de ani suferã de probleme biliare, mai mult sau mai puþin grave.
ANGHINAREA - Salvatoarea colecistului
De ce? Deoarece stilul de viaþã contemporan ne predispune la blocaje în funcþionarea colecistului. Sedentarismul, hrana prea rafinatã, poziþia corpului (mai ales statul îndelungat pe scaun) ºi stresul psihic sunt cei mai importanþi factori care conduc la apariþia afecþiunilor biliare. Iar dintre bolile colecistului, cea mai frecventã este dischinezia biliarã (fierea leneºã), care are adesea drept complicaþii calculii biliari, dar ºi indigestiile, constipaþia, migrenele ºi un întreg lanþ de afecþiuni ºi tulburãri, care toate pornesc doar de la acest mic rezervor din corp. ªi trebuie spus cã medicina alopatã are prea puþine soluþii pentru afecþiunile biliare, pe care însã anghinarea le rezolvã ca nici un alt remediu. Mai exact, anumite principii active (cinarina, acidul clorogenic) stimuleazã evacuarea vezicii biliare, prevenind apariþia crizelor biliare, dar ºi formarea calculilor biliari. Apoi, aceastã plantã stimuleazã secreþia de lichid biliar în cantitãþi suficiente ºi cu o compoziþie adecvatã, prevenind indigestiile ºi alte asemenea probleme.
Tratamentul afecþiunilor biliare cu anghinare se face în cure de lungã duratã (minimum 30 de zile), timp în care se administreazã extractul, câte 150-300 mg luate cu un sfert de orã înainte de fiecare masã. În timpul curei cu anghinare, se va evita consumul de prãjeli, cafea ºi ceai negru (mai ales pe stomacul gol), dulciuri concentrate.
Anghinarea ºi detoxifierea organismului
Anghinarea are ºi o acþiune detoxifiantã foarte puternicã. În curele de eliminare a toxinelor din organism, se administreazã o dozã de ºoc, de 450-600 mg de extract de anghinare dimineaþa, pe stomacul gol, ºi aceeaºi cantitate seara, înainte de culcare. O curã dureazã minimum 14 zile ºi va determina o evacuare masivã de fiere din colecist, acizii din bilã ajunºi în duoden ºi apoi mai departe, pe tubul digestiv, stimulând peristaltismul intestinal, accelerând tranzitul ºi ajutând la o eliminare masivã a toxinelor din colon. De asemenea, depunerile de mâl (microlitiazã) din vezica biliarã sunt eliminate sub acþiunea anghinarei, în timp ce activitatea ficatului este acceleratã. Extractul din aceastã plantã stimuleazã ºi activitatea rinichilor, favorizând eliminarea surplusului de apã din corp, dar ºi a ureei ºi a altor deºeuri de metabolism. Dupã o asemenea curã, veþi elimina 1-2 kilograme în mod spontan, digestia se va regla de la sine, tenul se va curãþa, în timp ce problemele intestinale se vor ameliora.
Tratamente interne
* Hepatita viralã A, B, C, D - în tratamentul hepatitei, anghinarea are efecte cu totul speciale, care o recomandã ca adjuvant la orice altã terapie, naturalã sau alopatã. În primul rând, anghinarea îmbunãtãþeºte starea clinicã a pacienþilor: durerile în abdomen dispar sau se amelioreazã, ficatul tinde sã revinã la volumul normal, se estompeazã stãrile de greaþã ºi inapetenþã, creºte rezistenþa la efort, pielea îºi recapãtã coloritul. Apoi, anghinarea ajutã la menþinerea structurii normale a ficatului, prevenind apariþia proceselor de fibrozare ºi evoluþia spre cirozã. Se þin cure de 3 luni, timp în care se iau câte 1-1,5 g de extract de anghinare pe zi, pe stomacul gol. Pentru oprirea proceselor de distrucþie la nivelul ficatului, dar ºi pentru reducerea viremiei, cura de anghinare se poate face în paralel cu administrarea altor plante specifice, cum ar fi: armurariul, cicoarea, alga AFA, chlorella.
* Dispepsie, digestie dificilã - un studiu fãcut în anul 2003 în Germania, pe un numãr de peste 200 de pacienþi, a demonstrat cã aceastã plantã este de un real folos persoanelor care suferã de dispepsie. Dupã ºase sãptãmâni de tratament, timp în care pacienþii au luat câte 650 mg de extract pe zi, în douã reprize, s-a remarcat la peste 50% dintre participanþi o îmbunãtãþire simþitoare a stãrii de sãnãtate. Sub acþiunea anghinarei au dispãrut indigestiile, stãrile de greaþã, precum ºi balonarea, tranzitul intestinal neregulat. Timpul de digestie s-a redus, iar senzaþiile de jenã ºi disconfort abdominal dupã masã au fost eliminate.
* Reflux gastro-esofagian - administratã cu cinci minute înainte de masã, anghinarea ajutã la prevenirea arsurilor stomacale ºi a refluxului gastroesofagian. Se iau câte 300 mg de extract înainte de a mânca. Pentru a potenþa efectele plantei, nu se vor consuma bãuturi carbogazoase, iar în timpul mesei, se va evita înghiþirea hranei pe nemestecate, vorbirea în timpul masticaþiei.
* Stãri de greaþã, vomã - se administreazã jumãtate de linguriþã de pulbere de anghinare, care se înghite cu jumãtate de pahar de limonadã foarte puþin sau deloc îndulcitã. Anghinarea acþioneazã la nivelul sistemului nervos, inhibând reflexul vomitiv. În unele cazuri, planta
poate avea efect paradoxal, provocând voma, dupã care, de asemenea, starea pacientului se va ameliora simþitor.
ANGHINAREA - Salvatoarea colecistului
Þepoasã, amarã, dar... magicã
* Obezitatea ºi îngrãºarea - în ciuda reclamei fãcute în ultimul timp în mass-media, anghinarea are efecte destul de modeste în curele de slãbire. Totuºi, administratã sub formã de capsule, pentru ca gustul sãu amar sã nu stimuleze foarte puternic apetitul alimentar, are efecte detoxifiante, care ajutã la eliminarea a 1-2 kilograme în mod spontan. Apoi, unele substanþe pe care le conþine inhibã receptorii pentru gustul dulce, ceea ce va duce la o scãdere a apetitului pentru dulce. Aºadar, curele cu anghinare pot fi un ajutor pentru scãderea în greutate, putând fi asociate cu remedii cu acþiune de slãbire demonstratã, cum ar fi aloe ferox, algele marine, chitosanul, extractul de cicoare etc.
* Sindromul colonului iritabil - anghinarea normalizeazã tranzitul intestinal, stimuleazã peristaltismul, previne balonarea ºi crampele abdominale. Un studiu fãcut în Statele Unite, în 2004, aratã cã 41% dintre pacienþii suferind de sindromul colonului iritabil au înregistrat ameliorãri simþitoare ale bolii lor, în urma unei cure de ºase sãptãmâni cu anghinare. Se ia pulberea (câte 8-10 g pe zi) sau extractul uscat (NULL-1,5 g pe zi), ambele administrându-se pe stomacul gol, cu 30 de minute înainte de a mânca.
* Valori ridicate ale colesterolului - puþine remedii, alopate sau naturale, se pot compara cu anghinarea, atunci când este vorba de reducerea cantitãþii de colesterol din sânge. Aceastã plantã acþioneazã direct la nivelul ficatului, reglând secreþia de colesterol, influenþând însã ºi digestia ºi metabolismul grãsimilor pe care le ingerãm din hranã. În urma curei cu anghinare, creºte proporþia de colesterol bun (HDL) ºi scade proporþia de colesterol rãu (LDL). O cercetare fãcutã pe un numãr de 140 de pacienþi a arãtat cã o cantitate de doar 0,5 g de extract uscat, administrat zilnic, duce într-o lunã la o scãdere cu 18% a valorii colesterolului total. Iar aceste efecte se obþin fãrã nici un fel de efect advers asupra sistemului nervos, ficatului sau a rinichilor, ca în cazul medicamentelor de sintezã pentru reglarea colesterolului.
* Diabet - se administreazã infuzia combinatã, din care se beau câte 2-3 cãni pe zi. Anghinarea este mai mult decât o insulinã vegetalã, ea acþionând ºi prin scãderea directã a valorilor glicemiei din sânge, dar ºi la nivelul pancreasului, a cãrui activitatea o stimuleazã. Mai mult, aceastã plantã ajutã pacienþii insulino-dependenþi sã îºi reducã doza de insulinã, prevenind în acelaºi timp complicaþiile cardiovasculare, extrem de periculoase în boala diabeticã.
* Aterosclerozã, arteritã - anghinarea este unul dintre cei mai puternici antioxidanþi din lumea vegetalã, prevenind depunerea ºi oxidarea colesterolului pe pereþii vaselor de sânge, ajutând la menþinerea sãnãtãþii lor. Persoanele care consumã frecvent grãsimi, care fumeazã sau trãiesc în mediu toxic ori care au valori ridicate ale tensiunii arteriale ar trebui sã þinã regulat cure cu anghinare. O asemenea curã dureazã 1-2 luni, timp în care se consumã câte 3-4 linguriþe de pulbere pe zi.
* Gutã, valori ridicate ale ureei în sânge - se administreazã jumãtate de litru - un litru de infuzie combinatã de anghinare pe zi, în cure de minimum 14 zile. Persoanele cãrora le este contraindicat aportul suplimentar de lichide vor consuma extractul uscat, câte 1 g pe zi. Sub acþiunea principiilor active din aghinare, sãrurile acidului uric sunt mobilizate din þesuturi ºi sunt eliminate prin urinã ºi scaun.
Precauþii ºi contraindicaþii
Studiile fãcute pânã în prezent au arãtat cã anghinarea nu are nici un fel de toxicitate. Singurele precauþii sunt în cazul blocajului biliar, unde administrarea plantei poate agrava simptomele, datoritã efectului sãu colecistochinetic. În cazul persoanelor care suferã de sindromul colonului iritabil, administrarea anghinarei poate determina pentru perioade foarte scurte de timp o amplificare a flatulenþei, care va dispãre. |
Dacã-i ultima, gândesc pozitiv 
Iau un tort cu friºcã. 
Sa va vedeti fiecare barna din ochi...apoi ..paiul din ochiul altuia... 
Grupuri de suport și pentru aparținătorii pacienților cu cancer
Scrisoare deschisă a Directorului executiv UNICEF: Cinci lecții pe care le putem învăța din pandemie
Povestea ta, de ziua noastră
Pot fi obligați părinții să-și trimită copiii la școală dacă există riscul infectării cu COVID?