Craciunul in trecut

profetii despre prezent si viitor-prezicatoarea oarba Vanga Dimitrova

Craciunul la romani

"Cea mai veche referin�� scris� despre o s�rb�toare ce marca re�ntoarcerea Soarelui (solsti�iu) a fost g�sit� �n antichitate, �n Mesopotamia. S�rb�toarea, care �inea 12 zile, avea drept scop s�-l ajute pe zeul Marduk s� �mbl�nzeasc� mon�trii haosului pentru �nc� un an, potrivit Agerpres. La romani, sf�r�itul lunii decembrie coincidea cu serb�rile oficiate �n cinstea zeului Saturn, numite saturnalii. Acestea reprezentau o form� de venerare a soarelui, a luminii ce biruia �ntunericul - obicei adus din Orient, mai precis din Siria. Ei s�rb�toreau �i "na�terea soarelui ne�nvins" (sol invictus) la solsti�iul de iarn� (c�tre 21 decembrie), c�nd zilele re�ncep s� se lungeasc�, un cult preluat de la persani, care-l adorau pe "Mithra", zeul soarelui. Pentru p�g�ni, aceasta era noaptea �n care Marea Zei�� d�dea na�tere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. La �nceputurile Cre�tinismului, unii episcopi au propus ca Na�terea Domnului s� se s�rb�toreasc� �n aceea�i perioad� (17 - 24 decembrie), �ns� obiceiul nu s-a generalizat p�n� �n secolul al IV-lea, ne�tiindu-se cu siguran�� care ar trebui s� fie data corect�. Uneori, Cr�ciunul era s�rb�torit �n septembrie, alteori, �n martie. �n secolul al III-lea se serba �n Orient, la 6 ianuarie, Epifania sau Teofania (descoperirea lui Dumnezeu), o s�rb�toare comun� pentru Na�terea Domnului, Botezul S�u de c�tre Sf�ntul Ioan �i participarea la nunta din Cana Galileii, moment liturgic adoptat ulterior �i de Biserica Romei. �n anul 274 d.Hr., solsti�iul de iarn� a c�zut la 25 decembrie. �mp�ratul roman Aurelian a proclamat acea dat� "Natalis Solis Invicti", adic� "na�terea Soarelui invincibil". �n anul 320, Papa Julius a stabilit ziua de 25 decembrie ca fiind data oficial� a na�terii lui Iisus Hristos, iar cinci ani mai t�rziu, �n 325, primul �mp�rat roman cre�tin, Constantin cel Mare, a schimbat semnifica�ia zilei de 25 decembrie. El a stabilit o s�rb�toare cu dat� fix�, ce aniversa Na�terea lui Iisus Hristos. �n 354, Liberius, episcopul Romei, a reconfirmat oficial aceea�i dat� pentru s�rb�toarea Na�terii Domnului, asimil�nd s�rb�torile populare �i p�g�ne deja existente cu ocazia solsti�iului de iarn�. Ajunul Cr�ciunului - seara de 24 decembrie - deschidea �irul s�rb�torilor de iarn�, care �ineau 12 zile �i se terminau �n ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc c�dea Anul Nou. Chiar dup� fixarea datei de 25 decembrie, a mai trecut mult� vreme p�n� ce aceasta s� fie adoptat� de to�i cre�tinii. Din cauza diferen�elor calendaristice (stil nou �i stil vechi), o bun� parte dintre p�streaz� acest obicei. Ziua na�terii lui Iisus va fi declarat� s�rb�toare a Imperiului roman �n anul 429, de c�tre �mp�ratul Iustinian, iar Sf�ntul Patrick va introduce Cr�ciunul �n Irlanda �n 461. Augustin de Canterbury statornice�te aceea�i tradi�ie �n Anglia �n 604, pentru ca, abia un secol mai t�rziu, Sf�ntul Bonifaciu s� instituie �n Germania celebrarea Na�terii lui Iisus la 25 decembrie. �n Scandinavia, Cr�ciunul va p�trunde �n, 815 prin Sf�ntul Angsar, iar Sf�ntul Chiril va contribui la r�sp�ndirea s�rb�torii cre�tine �n ��rile slave. �n Ungaria, Sf�ntul Adalbert face acela�i lucru �n 997, iar Danemarca se va cre�tina complet abia �n perioada1014-1053. �n ��rile Europei occidentale, protestan�ii au interzis �n anumite epoci serbarea Cr�ciunului �i cultul sfin�ilor. De exemplu, Oliver Cromwell a interzis �n Anglia aceast� s�rb�toare �ntre anii 1649 si 1660. Abia �n secolul al XIX-lea, Cr�ciunul a devenit cu adev�rat o serbare popular�. �n 1834, cartea lui Charles Dickens, 'Un colind de Cr�ciun', ap�rut� cu o s�pt�m�n� �naintea acestei s�rb�tori, a cunoscut un mare succes. Deja, Cr�ciunul c�tigase o popularitate uria��. Popularitatea Cr�ciunului a �nceput s� creasc� �n 1820 c�nd Washington Irving a publicat cartea "Cum se �ine Cr�ciunul la Bracebridge Hall". �n SUA, Alabama a fost primul stat care a declarat Cr�ciunul s�rb�toare legal�, �n 1836. Cr�ciunul a devenit s�rb�toare na�ional� �n SUA abia �n 1870, c�nd pre�edintele Ulysses Grant a semnat un act oficial �n acest sens. Fiecare nou� comunitate de cre�tini a dat valen�e noi s�rb�torii Cr�ciunului, �n func�ie de tradi�iile �i obiceiurile p�g�ne din momentul convertirii. A�a se face c� ritualurile specifice sunt complexe �i numeroase, �n parte de origine precre�tin� sau de provenien�� nedeterminat�, menite s�-l apere pe om de tot r�ul prin mijloace magice. Din liturghia Cr�ciunului s-au mai dezvoltat cu timpul �i unele forme de teatru religios, legate mai ales de scena intr�rii celor trei crai de la R�s�rit �n staulul unde s-a n�scut M�ntuitorul." (Maria Cocuti)
vuvuzela Postat pe 26 Decembrie 2010 07:47

"Cea mai veche referin�� scris� despre o s�rb�toare ce marca re�ntoarcerea Soarelui (solsti�iu) a fost g�sit� �n antichitate, �n Mesopotamia. S�rb�toarea, care �inea 12 zile, avea drept scop s�-l ajute pe zeul Marduk s� �mbl�nzeasc� mon�trii haosului pentru �nc� un an, potrivit Agerpres.

La romani, sf�r�itul lunii decembrie coincidea cu serb�rile oficiate �n cinstea zeului Saturn, numite saturnalii.

Acestea reprezentau o form� de venerare a soarelui, a luminii ce biruia �ntunericul - obicei adus din Orient, mai precis din Siria. Ei s�rb�toreau �i "na�terea soarelui ne�nvins" (sol invictus) la solsti�iul de iarn� (c�tre 21 decembrie), c�nd zilele re�ncep s� se lungeasc�, un cult preluat de la persani, care-l adorau pe "Mithra", zeul soarelui. Pentru p�g�ni, aceasta era noaptea �n care Marea Zei�� d�dea na�tere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor.

La �nceputurile Cre�tinismului, unii episcopi au propus ca Na�terea Domnului s� se s�rb�toreasc� �n aceea�i perioad� (17 - 24 decembrie), �ns� obiceiul nu s-a generalizat p�n� �n secolul al IV-lea, ne�tiindu-se cu siguran�� care ar trebui s� fie data corect�. Uneori, Cr�ciunul era s�rb�torit �n septembrie, alteori, �n martie.

�n secolul al III-lea se serba �n Orient, la 6 ianuarie, Epifania sau Teofania (descoperirea lui Dumnezeu), o s�rb�toare comun� pentru Na�terea Domnului, Botezul S�u de c�tre Sf�ntul Ioan �i participarea la nunta din Cana Galileii, moment liturgic adoptat ulterior �i de Biserica Romei.

�n anul 274 d.Hr., solsti�iul de iarn� a c�zut la 25 decembrie. �mp�ratul roman Aurelian a proclamat acea dat� "Natalis Solis Invicti", adic� "na�terea Soarelui invincibil". �n anul 320, Papa Julius a stabilit ziua de 25 decembrie ca fiind data oficial� a na�terii lui Iisus Hristos, iar cinci ani mai t�rziu, �n 325, primul �mp�rat roman cre�tin, Constantin cel Mare, a schimbat semnifica�ia zilei de 25 decembrie. El a stabilit o s�rb�toare cu dat� fix�, ce aniversa Na�terea lui Iisus Hristos. �n 354, Liberius, episcopul Romei, a reconfirmat oficial aceea�i dat� pentru s�rb�toarea Na�terii Domnului, asimil�nd s�rb�torile populare �i p�g�ne deja existente cu ocazia solsti�iului de iarn�. Ajunul Cr�ciunului - seara de 24 decembrie - deschidea �irul s�rb�torilor de iarn�, care �ineau 12 zile �i se terminau �n ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc c�dea Anul Nou.

Chiar dup� fixarea datei de 25 decembrie, a mai trecut mult� vreme p�n� ce aceasta s� fie adoptat� de to�i cre�tinii. Din cauza diferen�elor calendaristice (stil nou �i stil vechi), o bun� parte dintre p�streaz� acest obicei.

Ziua na�terii lui Iisus va fi declarat� s�rb�toare a Imperiului roman �n anul 429, de c�tre �mp�ratul Iustinian, iar Sf�ntul Patrick va introduce Cr�ciunul �n Irlanda �n 461. Augustin de Canterbury statornice�te aceea�i tradi�ie �n Anglia �n 604, pentru ca, abia un secol mai t�rziu, Sf�ntul Bonifaciu s� instituie �n Germania celebrarea Na�terii lui Iisus la 25 decembrie.

�n Scandinavia, Cr�ciunul va p�trunde �n, 815 prin Sf�ntul Angsar, iar Sf�ntul Chiril va contribui la r�sp�ndirea s�rb�torii cre�tine �n ��rile slave. �n Ungaria, Sf�ntul Adalbert face acela�i lucru �n 997, iar Danemarca se va cre�tina complet abia �n perioada1014-1053.

�n ��rile Europei occidentale, protestan�ii au interzis �n anumite epoci serbarea Cr�ciunului �i cultul sfin�ilor. De exemplu, Oliver Cromwell a interzis �n Anglia aceast� s�rb�toare �ntre anii 1649 si 1660.

Abia �n secolul al XIX-lea, Cr�ciunul a devenit cu adev�rat o serbare popular�.

�n 1834, cartea lui Charles Dickens, 'Un colind de Cr�ciun', ap�rut� cu o s�pt�m�n� �naintea acestei s�rb�tori, a cunoscut un mare succes. Deja, Cr�ciunul c�tigase o popularitate uria��. Popularitatea Cr�ciunului a �nceput s� creasc� �n 1820 c�nd Washington Irving a publicat cartea "Cum se �ine Cr�ciunul la Bracebridge Hall". �n SUA, Alabama a fost primul stat care a declarat Cr�ciunul s�rb�toare legal�, �n 1836. Cr�ciunul a devenit s�rb�toare na�ional� �n SUA abia �n 1870, c�nd pre�edintele Ulysses Grant a semnat un act oficial �n acest sens.

Fiecare nou� comunitate de cre�tini a dat valen�e noi s�rb�torii Cr�ciunului, �n func�ie de tradi�iile �i obiceiurile p�g�ne din momentul convertirii. A�a se face c� ritualurile specifice sunt complexe �i numeroase, �n parte de origine precre�tin� sau de provenien�� nedeterminat�, menite s�-l apere pe om de tot r�ul prin mijloace magice. Din liturghia Cr�ciunului s-au mai dezvoltat cu timpul �i unele forme de teatru religios, legate mai ales de scena intr�rii celor trei crai de la R�s�rit �n staulul unde s-a n�scut M�ntuitorul."
(Maria Cocuti)

vuvuzela
Postat pe 26 Decembrie 2010 07:47

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
PREMII MTV....	2	De la: fleurs_du_mal 28 Noiembrie 2009 13:38
vom ramane fara curent,la nivel planetar?	49	De la: garbo074997 22 Septembrie 2010 20:06
Concert Meloterapie Gheorghe Iovu la CJT	1	De la: Marcel_D 7 Mai 2013 23:08

"vaticanul si existenta extraterestrilor"'	1	De la: Alexxandra 28 Februarie 2010 12:37
Iar o sa traim bine!	1	De la: allexanndrra 22 Noiembrie 2009 05:17