Craciunul in trecut

"Cea mai veche referin■Ń scrisŃ despre o sŃrbŃtoare ce marca reţntoarcerea Soarelui (solsti■iu) a fost gŃsitŃ ţn antichitate, ţn Mesopotamia. SŃrbŃtoarea, care ■inea 12 zile, avea drept scop sŃ-l ajute pe zeul Marduk sŃ ţmblÔnzeascŃ mon║trii haosului pentru ţncŃ un an, potrivit Agerpres.


La romani, sfÔr║itul lunii decembrie coincidea cu serbŃrile oficiate ţn cinstea zeului Saturn, numite saturnalii.

Acestea reprezentau o formŃ de venerare a soarelui, a luminii ce biruia ţntunericul - obicei adus din Orient, mai precis din Siria. Ei sŃrbŃtoreau ║i "na║terea soarelui neţnvins" (sol invictus) la solsti■iul de iarnŃ (cŃtre 21 decembrie), cÔnd zilele reţncep sŃ se lungeascŃ, un cult preluat de la persani, care-l adorau pe "Mithra", zeul soarelui. Pentru pŃgÔni, aceasta era noaptea ţn care Marea Zei■Ń dŃdea na║tere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor.

La ţnceputurile Cre║tinismului, unii episcopi au propus ca Na║terea Domnului sŃ se sŃrbŃtoreascŃ ţn aceea║i perioadŃ (17 - 24 decembrie), ţnsŃ obiceiul nu s-a generalizat pÔnŃ ţn secolul al IV-lea, ne║tiindu-se cu siguran■Ń care ar trebui sŃ fie data corectŃ. Uneori, CrŃciunul era sŃrbŃtorit ţn septembrie, alteori, ţn martie.

╬n secolul al III-lea se serba ţn Orient, la 6 ianuarie, Epifania sau Teofania (descoperirea lui Dumnezeu), o sŃrbŃtoare comunŃ pentru Na║terea Domnului, Botezul SŃu de cŃtre SfÔntul Ioan ║i participarea la nunta din Cana Galileii, moment liturgic adoptat ulterior ║i de Biserica Romei.

╬n anul 274 d.Hr., solsti■iul de iarnŃ a cŃzut la 25 decembrie. ╬mpŃratul roman Aurelian a proclamat acea datŃ "Natalis Solis Invicti", adicŃ "na║terea Soarelui invincibil". ╬n anul 320, Papa Julius a stabilit ziua de 25 decembrie ca fiind data oficialŃ a na║terii lui Iisus Hristos, iar cinci ani mai tÔrziu, ţn 325, primul ţmpŃrat roman cre║tin, Constantin cel Mare, a schimbat semnifica■ia zilei de 25 decembrie. El a stabilit o sŃrbŃtoare cu datŃ fixŃ, ce aniversa Na║terea lui Iisus Hristos. ╬n 354, Liberius, episcopul Romei, a reconfirmat oficial aceea║i datŃ pentru sŃrbŃtoarea Na║terii Domnului, asimilÔnd sŃrbŃtorile populare ║i pŃgÔne deja existente cu ocazia solsti■iului de iarnŃ. Ajunul CrŃciunului - seara de 24 decembrie - deschidea ║irul sŃrbŃtorilor de iarnŃ, care ■ineau 12 zile ║i se terminau ţn ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc cŃdea Anul Nou.

Chiar dupŃ fixarea datei de 25 decembrie, a mai trecut multŃ vreme pÔnŃ ce aceasta sŃ fie adoptatŃ de to■i cre║tinii. Din cauza diferen■elor calendaristice (stil nou ║i stil vechi), o bunŃ parte dintre pŃstreazŃ acest obicei.

Ziua na║terii lui Iisus va fi declaratŃ sŃrbŃtoare a Imperiului roman ţn anul 429, de cŃtre ţmpŃratul Iustinian, iar SfÔntul Patrick va introduce CrŃciunul ţn Irlanda ţn 461. Augustin de Canterbury statornice║te aceea║i tradi■ie ţn Anglia ţn 604, pentru ca, abia un secol mai tÔrziu, SfÔntul Bonifaciu sŃ instituie ţn Germania celebrarea Na║terii lui Iisus la 25 decembrie.

╬n Scandinavia, CrŃciunul va pŃtrunde ţn, 815 prin SfÔntul Angsar, iar SfÔntul Chiril va contribui la rŃspÔndirea sŃrbŃtorii cre║tine ţn ■Ńrile slave. ╬n Ungaria, SfÔntul Adalbert face acela║i lucru ţn 997, iar Danemarca se va cre║tina complet abia ţn perioada1014-1053.

╬n ■Ńrile Europei occidentale, protestan■ii au interzis ţn anumite epoci serbarea CrŃciunului ║i cultul sfin■ilor. De exemplu, Oliver Cromwell a interzis ţn Anglia aceastŃ sŃrbŃtoare ţntre anii 1649 si 1660.

Abia ţn secolul al XIX-lea, CrŃciunul a devenit cu adevŃrat o serbare popularŃ.

╬n 1834, cartea lui Charles Dickens, 'Un colind de CrŃciun', apŃrutŃ cu o sŃptŃmÔnŃ ţnaintea acestei sŃrbŃtori, a cunoscut un mare succes. Deja, CrŃciunul cÔ║tigase o popularitate uria║Ń. Popularitatea CrŃciunului a ţnceput sŃ creascŃ ţn 1820 cÔnd Washington Irving a publicat cartea "Cum se ■ine CrŃciunul la Bracebridge Hall". ╬n SUA, Alabama a fost primul stat care a declarat CrŃciunul sŃrbŃtoare legalŃ, ţn 1836. CrŃciunul a devenit sŃrbŃtoare na■ionalŃ ţn SUA abia ţn 1870, cÔnd pre║edintele Ulysses Grant a semnat un act oficial ţn acest sens.

Fiecare nouŃ comunitate de cre║tini a dat valen■e noi sŃrbŃtorii CrŃciunului, ţn func■ie de tradi■iile ║i obiceiurile pŃgÔne din momentul convertirii. A║a se face cŃ ritualurile specifice sunt complexe ║i numeroase, ţn parte de origine precre║tinŃ sau de provenien■Ń nedeterminatŃ, menite sŃ-l apere pe om de tot rŃul prin mijloace magice. Din liturghia CrŃciunului s-au mai dezvoltat cu timpul ║i unele forme de teatru religios, legate mai ales de scena intrŃrii celor trei crai de la RŃsŃrit ţn staulul unde s-a nŃscut MÔntuitorul."
(Maria Cocuti)

vuvuzela
Postat pe 26 Decembrie 2010 07:47

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
jocurile olimpice-ceremonia de deschidere 13 De la: Alexxandra 28 Februarie 2010 08:32
DIAGNOSTIC SI EVALUARE CLINICA: 19-21 NOV. 2010 1 De la: CLINICAAQUAMARIN 11 Octombrie 2010 15:40
SFANTUL ANDREI 29 De la: cely 28 Noiembrie 2009 12:03
Program Exersari Qigong Taijiquan Timisoara 2011 FRQ 1 De la: Marcel_D 7 Septembrie 2011 13:22
INTERVENTII IN TERAPIA DE CUPLU SI A FAMILIEI: 10-11 DEC. 2010. 1 De la: CLINICAAQUAMARIN 1 Noiembrie 2010 14:17
Setari Cookie-uri