12:08, 27 August 2010 publicat în Social

Imi amintesc cum ma jucam cu Rubinita pe strazile copilariei mele. Era o fetita de 8-9 ani, asemeni mie si impreuna ne jucam ôde-a scoalaö.

Imi amintesc aceste imagini indepartate de fiecare data cand in atentia publica explodeaza “Problematica Rroma”, iar randurile mele vor fi o reactie la ultimele intamplari care ii au in centrul atentiei pe rromi si deciziile politice din Franta, prin care s-a hotarat expulzarea acestora in tarile de origine. Multi dintre acestia sunt cetateni romani, pe care ii negam insa ca apartinand comunitatilor noastre…

In copilarie, ne jucam si cu ceilalti copii de tigani, cu o singura regula, daca invatau sa spuna “te rog” si “multumesc”. Exista aceasta constientizare a diferentelor, inca de atunci. Ei erau “nomazii”, noi eram “civilizatorii”, dar atunci diferentele nu contau asa de tare. Rubinita purta fuste lungi si avea o codita bruneta, bogata, legata la spate. Noi purtam pantaloni scurti si parul tuns scurt. Ne spuneau bunicii ca “Asa e la ei”, “Fetele nu au voie sa se imbrace in pantaloni”. Dar ce conta? Faceam jocuri impreuna sau adunam musetel, la fel de murdariti de praf pe pielea alba sau bruna.

In cartierul meu de oras de campie ce aducea mai degraba cu un sat, erau multi tigani. Erau cei mai saraci din comunitate. Erau cei care munceau cu ziua in gospodariile celorlalti oameni. Imi amintesc de un tigan tanar, subtirel pe care il aducea bunica sa sape in gradina, in fiecare primavara. Era tare sfios si o saluta cu respect pe matusa mea mai tanara. Il respectam foarte tare pentru ca isi facea treaba in gradina cu atat sfiala si ma bucuram cand bunica ii mai dadea cate ceva in plus.

Citeste si:
Copiii vorbesc despre viitorul și drepturile pe care și le doresc
Copiii vorbesc despre...

La un moment dat, Rubinita a disparut de la joaca. Era pe la mijlocul anilor ‘90 cand rromii incepusera sa isi faca drum in afara granitelor tarii, prin Germania si Franta. Descoperisera “fantana miraculoasa” a fugii de saracie. Si plecau pe rand, pentru a se intoarce cu lire, cu marci, cu franci si pentru a-si boteza copiii cu nume simbolice ca “Germanel” si “Amerecanu”, invocand astfel, buna-starea pentru urmasii lor. Cand s-a intors Rubinita, era deja “femeie maritata” la 12-13 ani, pentru ca “asa e la ei, isi casatoresc copiii devreme”.

Am crescut asimiland citate care marcau diferenta dintre noi si ei, fara sa ma gandesc prea mult la asta. Era pur si simplu ceva luat ca atare: “Rromii traiesc dupa alte reguli”. Ni se mai spunea sa ne temem de ei: “Fura copii”, “fura din curte”, “Ei ti-au furat bicicleta!”, etc. In felul acesta se construieste stigma.

Citeste si:
EIT Health lanseaz─â programul de finan╚Ťare ╚Öi accelerare Wild Card...
EIT Health lanseaz─â programul...


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri