13 Octombrie 2021 publicat în Psihologie 13 share-uri

Dacă viața în esența ei naturală ar fi trăită ca valoare pozitivă și cu un conținut real, nu ar exista plictiseală ... simpla noastră existență ne-ar împlini și satisface.

De cele mai multe ori, descoperim că simțim o plăcere, o senzație de bucurie deplină și de împlinire interioară mult mai evidente atunci când lăsăm lucrurile să curgă simplu, observând plusurile și bucurându-ne de lucrurile mărunte, decât atunci când ne străduim cu orice preț să facem ceva, să atingem un obiectiv sau când suntem angajați într-o activitate pur intelectuală.

Potrivit psihologului Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), plictiseala este un sentiment comun, iar a te simți nemulțumit de o activitate sau neinteresat de ea poate duce la plictiseală.

“Plictiseala poate apărea atunci când ne simțim energici, dar nu avem unde să ne direcționăm energia. Poate apărea și atunci când avem dificultăți în concentrarea asupra unei sarcini. Plictiseala este o problemă frecventă în rândul copiilor și adolescenților. În unele cazuri, ei se pot plânge de plictiseală atunci când nu se simt în confort să rămână cu atenția asupra gândurilor sau sentimentele lor”, explică psihologul.

Care sunt simptomele plictiselii?

1. Plictiseala este marcată de un sentiment de ”gol”, precum și de un sentiment de frustrare față de acest gol. Când ne plictisim, este posibil să avem o atenție limitată și lipsă de interes față de ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Este posibil să ne simțim apatici, obosiți, nervoși sau iritați.

2. Plictiseala poate fi definită în termeni de atenție: conform Eastwood, apare atunci când nu suntem capabili să ne atragem atenția cu informații interne sau externe (gânduri și sentimente și, respectiv, stimuli de mediu) necesare pentru participarea la o activitate satisfăcătoare.

Foto: De la Pheelings media /Shutterstock

3. Într-un studiu (Eastwood și colab., 2007), 204 studenți au completat chestionare despre susceptibilitatea lor la plictiseală și despre emoțiile lor și au răspuns inclusiv la întrebări despre descrierea sentimentelor și concentrarea externă. Studenții care au spus că au suferit de mai multă plictiseală s-au concentrat mai mult pe exterior și au raportat dificultăți în identificarea emoțiilor lor.

Ce cauzează plictiseala?

Potrivit psihologului Laura Maria Cojocaru, oamenii identifică și experimentează plictiseala în mod ușor diferit. Aceasta poate să apară din cauze ca:

  1. odihnă sau nutriție inadecvată
  2. nivel scăzut de stimulare mentală
  3. lipsa de alegere sau control asupra activităților zilnice
  4. lipsa unor interese recreative diversificate
  5. percepție slabă asupra timpului
  6. pierderea interesului
  7. instrucțiuni confuze
  8. frica de a greși
  9. repetarea unei activități pentru prea mult timp
  10. senzația de a nu reuși noi activități sau noi abordări ale activității

Cine riscă să se plictisească?

Specialistul este de părere că aproape toată lumea experimentează plictiseala din când în când. Unele grupe de vârstă ar putea experimenta mai multă plictiseală decât altele.

a. Copiii - un copil plictisit poate dori să fie angajat într-o activitate și poate fi ușor angajat atunci când îi oferim ceva „distractiv”, în timp ce un copil deprimat poate evita acest lucru.

b. Adolescenții – ei se confruntă frecvent cu plictiseala. Deși li se oferă mai multă libertate de a alege ce să facă cu timpul lor, ei încă învață despre ei înșiși și despre interesele lor. Când nu știi clar unde, când și pe ce să te concentrezi, poți experimenta senzația de plictiseală.

c. Adulții - dacă plictiseala interferează cu capacitatea noastră de a îndeplini sarcinile necesare sau ne îngreunează calitatea vieții, este indicat să discutăm cu un specialist, psihoterapeut, coach etc.


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri