Psihologul clinician Marius Zamfir este dedicat muncii de informare și educare a publicului larg pe tema autismului virtual, o problemă cauzată de vizionarea excesivă (peste 4-5 ore / zi) a programelor TV sau a altor forme de realitate virtuală în perioada de vârstă 0-3 ani.

L-am avut ca invitat pe specialistul in psihologia copilului, Marius Zamfir, in cadrul unei emisiuni Garbo Rendez-Vous în care, acesta ne-a explicat în detaliu de ce expunerea copiilor la realitatea virtuală întârzie dezvoltarea lor psihosomatică - întârzie apariţia şi dezvoltarea limbajului, cauzează tulburare de opoziţie şi/sau comportament şi mai grav, de ADHD sau chiar de autism.

Când spunem mediu virtual sau realitate virtuală, ne referim la orice dispozitiv care are un ecran și care într-o proporție foarte mare, captează atenția copilului.

Ca să aducem în discuție problema autismului virtual, avem nevoie de o definiție a autismului clasic: "Autismul este o tulburare de neuro conectivitate - din anumite cauze, la nivelul creierului copilului, nu se creează rețele neuronale. Cauzele pot fi multiple și mai ales, diferite.", explică dl. Marius Zamfir.

"La ora actuală ştim de pildă că în autism sunt implicate până la 1000 de gene, dar nu neapărat că acele gene sunt „defecte” ci că au o modalitate diferită de exprimare. Exprimarea genelor este foarte influenţată de condiţiile de mediu sau de factorii epigenetici."

În ceea ce privește autismul virtual, avem însă de-a face cu o cauzalitate  ceva mai clară și nu doar de ordin epigenetic: expunerea copiilor la medii virtuale, în perioada de dezvoltare a creierului lor, adică 0-3 ani.

Interesul clinicianului pentru a da un semnal de alarmă cu privire la pericolele mediului virtual, a crescut în momentul în care, a observat că foarte mulți copii de vârstă mică, care se prezentau la cabinet deja cu un diagnostic de autism, aveau de fapt, autism virtual, un termen ce îi aparține.

"L-am denumit virtual, fiindcă eu cred că factorul declanșator este consumul excesiv, de peste 4-5 ore pe zi, de mediu virtual, în perioada 0-2 ani. Pentru un bebeluș, această perioadă de 0-3 ani, e o perioadă de dezvoltarea senzo-motorie, el are nevoie de senzații și motricitate."

De ce își lăsă părinții copiii în fața mediului virtual?

"Trăim într-o societate stresantă și atunci ne este comod ca atunci când venim acasă și avem unul, doi, trei copii, să vedem că ei stau cuminți și se uită la desene animate. Pe lângă acest lucru, la nivel inconștient, părinții de vârsta mea (35-40 de ani), au ideea că noi nu am avut desene și cred că le fac bine. Dar e important să conștientizăm că nu le fac bine"​, explică specialistul. "De asemenea, părinții le pun o tabletă în fața copiilor, pentru că au observat că aceștia mănâncă mai bine, fără a fi însă conștienți de influență pe care aceste imagini o au asupra creierului bebelușului."

Dacă copilul nu primește atenție, nu va oferi atenție. - Marius Zamfir, psiholog

Lucrurile se agravează atunci când îi uităm pe copii în fața mediilor virtuale, mai ales în aceste stadii de dezvoltare când se formează rețelele neuronale pentru plăcerea interacțiunii umane. Copilul aude vocea mamei, limba care se vorbește în jur și învață să fie responsiv și să comunice. "Copilul trebuie de mic să fie învățat să răspundă factorilor sociali, să primească plăcere din aceste interacțiuni sociale, pentru că altfel, el nu va căuta interacțiunea socială. Și de aici pleacă tot - dacă copilul nu primește atenție, nu va oferi atenție."

"(n.r. Este un risc) Atunci când copilul nu primește atenție într-o perioadă când se dezvoltă foarte mult creierul, când are nevoie de senzații, să pipăie, să bage în gură, să audă, să miroasă - acestea corelându-se, căci nu pot doar să aud, sau doar să văd. Și mai are nevoie să se miște. Ori copilul care stă în fața acestor dispozitive electronice, nu primește nici mișcare, iar senzațiile nu sunt decât auditive și vizuale și nu sunt corelate cu ceilalți stimuli. Creierul copiilor se dezvoltă doar prin intermediul activităților noi senzo-motorii și prin interacțiunile cu adulții din jurul lor.", explică psihologul Marius Zamfir, în interviul pe care ni l-a acordat.

Ce se întâmplă când îi expunem pe copii prea devreme la mediul virtual?

Pentru a putea urmari acest video te rugam sa accepti plasarea de cookie-uri de marketing. Accepta toate cookie-urile.

Pe site-ul stopautism.ro sunt prezentate si alet cazuri de autism virtual:

"De exemplu de curând am avut două cazuri ale unor copii de 6 luni (din Suceava şi Tulcea) pe care părinţii, fără să îşi dea seama, i-au lăsat de la vârsta de 4 luni (de când au introdus diversificarea bebeluşului) peste 4-6 ore/zi la tableta şi mobil. La vârsta de 6 luni părinţii au observat deja impactul acestor dispozitive electronice, în sensul că bebeluşii păreau că nu mai aud, nu mai erau interesaţi de prezenţa şi vocea părinţilor şi bunicilor, prezentau anumite comportamente stereotipe şi repetitive şi intraseră parcă într-o lume a lor. În acel moment părinţii şi-au dat seama că ceva nu este în regulă şi au început să caute în mediul online informaţii. Aşa au găsit pagina de Facebook StopAutismVirtual şi m-au contactat. În acest moment au eliminat orice dispozitiv electronic din viaţa copilului şi au observat schimbări majore şi rapide. În continuare sunt sub supraveghere şi speram că impactul să fie minor, având în vedere vârstă foarte mică la care au identificat problema, dar şi plasticitatea creierului în această perioadă. Astfel de cazuri ne ajuta să înţelegem necesitatea şi continuarea acestei campanii." (info via site-ul stopautismvirtual.ro)

Ce recomandă specialistul?

Academia americană de pediatrie recomandă ca între 0 - 1, 5 ani copiii să nu fie expuși deloc la mediul virtual, între 1,5 ani - 2 ani durata maximă trebuie să fie de o jumătate de oră pe zi și doar cu un adult în preajma care să îi arate și să îi explice ce se întaplă în acele clipuri, între 2- 6 ani, recomandarea este de maxim o oră pe zi și între 6 și 12 ani, maxim două ore pe zi, mai arată clinicianul.

Proiectul stopautismvirtual.ro şi întreaga campanie au fost iniţiate de psihologul clinician Marius Teodor Zamfir cu sprijinul a două ONG-uri: Asociaţia pentru Sănătate Mintală a Copilului şi Fundaţia Copii în Dificultate – CID România.

Foto homepage by Africa Studio via Shutterstock


Vizionare placuta

Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Marius Zamfir, psiholog clinician: De ce să nu expunem copiii mici la mediul virtual. Înțelege pericolul autismului virtual!.