In momentul în care apare o percepție în creierul nostru legată de un posibil pericol (real sau imaginar), prima zonă din corp informată este zona glandelor suprarenale, care declanșează în corp 'hormonii stresului'.

Zona rinichilor reprezintă centrul stabilității, al siguranței, al legăturii cu pământul, cu tradițiile, cu a construi, a menține, a păstra, cu apartenența la un loc, la un context. Este de asemenea centrul sănătății fizice, al prosperității, al vieții/vitalității, al atenției și trăirii în prezent, în ”aici și acum”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Potrivit specialistului, în momentul în care apare o percepție în creierul nostru legată de un posibil pericol (real sau imaginar), prima zonă din corp informată este zona glandelor suprarenale, care declanșează în corp ”hormonii stresului” (adrenalina, norepinefrina și cortizolul).

“Adrenalina este răspunzătoare pentru reacțiile noastre imediate în situații de stres puternic, respectiv de îngrijorare sau frică intensă. Aceasta ne mărește ritmul cardiac, ne crește tensiunea arterială și nivelul de energie. Norepinefrina îndeplinește aproximativ același rol ca adrenalina, însă aduce în plus mai multă mai conștiență și concentrare la tot ceea ce ne înconjoară, lucru important în cazul în care frica este legată de ceva real periculos și care se întâmplă în prezent și chiar este nevoie să ne apărăm. Cortizolul este eliberat de către glande câteva minute mai târziu de la apariția fricii și are rolul de a menține echilibrul proceselor corpului în situații periculoase prin reducerea proceselor care nu sunt necesare în momentul respectiv (de ex. digestia și creșterea sistemului imunitar) și alocarea resurselor de energie sistemelor care au nevoie imediată de ea”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Negativitatea afectează memoria pe termen scurt 

În plan mental și emoțional, un pachet de convingeri deficitare legate de viață și o obișnuință comportamentală de tipul îngrijorare, frică, prevenție exagerată, neîncredere în oameni, negativitate, atenție direcționată predominant pe minusuri duc la incapacitatea de a face planuri și de a rezolva probleme, la iritabilitate, depresii clinice, afectează memoria pe termen scurt, slăbesc puterea voinței, ambiția, motivația.

“Frica existențială (legată de viața personală sau a celor dragi), nerăbdarea, dependența de securitate de orice tip și alte tipuri de dependențe, atașamentele de orice fel, frica de abandon, frica de singurătate, frica de sărăcie etc. afectează în mod direct rinichii și stomacul (așa cum am arătat mai sus) și în mod indirect (prin somatizare = răspunsul corpului fizic la modul de gândire) zona capului și sănătatea în zona picioarelor”, declară psihologul.

Totodată, specialistul afirmă că zona capului este afectată de încrâncenarea în a vedea aspectele defavorabile ale vieții, în a merge pe tipare vechi, depășite, în a ne agăța cu orice preț de lucruri, situații, persoane care nu mai au legătură cu prezentul și cu starea de beneficiu concret pentru noi. Problemele din zona picioarelor sunt de asemenea legate de încrâncenare, cu nuanța specifică de a nu vrea să înaintăm în viață, să facem lucruri noi, în modalități noi, să acceptăm persoane și contexte noi.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare >>> 


Vizionare placuta

Iti plac articolele Garbo?
Sigur o sa iti placa si pagina noastra de Facebook :)
Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Cum ne afectează frica corpul?.