S-a demonstrat științific faptul că factorii psihologici au influență asupra funcțiilor organismului și asupra tulburării acestor funcții. Furia accelerează bătăile inimii și crește tensiunea arterială, frica provoacă palpitații ale inimii, veselia ne provoacă râsul care pune în mișcare o sumă de mușchi.

Legătura dintre minte și corp este foarte strânsă, motiv pentru care nu trebuie să subestimăm impactul pe care emoțiile le pot avea asupra stării noastre de sănătate. Boala nu este aproape niciodată doar o perturbare de ordin biologic sau fizic, ea fiind cauzată sau întreţinută de starea mentală și cea emoțională, care pot declanșa sau agrava o boală fizică în orice moment.

În opinia psihologului Angela Nuțu, vicepreședintele Asociației Române de Hipnoză, funcția psihică este în strânsă legătură cu funcția organică, ceea ce înseamnă că ne exprimăm emoțiile prin procese și modificări fiziologice. Furia accelerează bătăile inimii și crește tensiunea arterială, frica provoacă palpitații ale inimii, veselia ne provoacă râsul care pune în mișcare o sumă de mușchi etc. S-a demonstrat științific faptul că factorii psihologici au influență asupra funcțiilor organismului și asupra tulburării acestor funcții.

“O boală care implică atât mintea cât și corpul este o tulburare psihosomatică. Boala psihosomatică este o reprezentare corporală a unor conflicte sau tulburări psihologice, care nu sunt exprimate la nivel mental/ psihologic. De exemplu, atunci când există o tristețe sau o furie neexprimată verbal sau comportamental, ele se vor manifesta la nivelul corpului, respectiv se vor concretiza în durere sau boală. Exemple clasice de boli psihosomatice sunt migrenele, gastrita, ulcerul, colonul iritabil, astmul sau dermatita”, explică psihologul.

Când suntem supărați, durerea fizică se amplifică

Totodată, specialistul afirmă că, la intersecția dintre factorii biologici si cei psihologici, intervine durerea – starea de disconfort până la chin, fără neapărat o cauză exterioară clar definită. În cazul durerii psihosomatice, componenta emoțională multiplică de multe ori efectele până când aceasta devine de nesuportat sau, dimpotrivă, reușește să o calmeze până la dispariţia completă. Potrivit oamenilor de știință, durerea ar stimula individul să îndeplinească acte de „luptă sau fugi” pentru a se proteja.

psihosomaticaFoto: Casimiro PT /Shutterstock

“Somatizarea se transformă astfel într-o formă de supraviețuire a individului, însă uneori relația cu simptomul devine atât de puternică încât persoana nu mai scapă de el (simptomul devine parte integrantă în viața individului). Din punct de vedere psihologic, există cu siguranță un beneficiu secundar al simptomelor în somatizare. În somatizare toate senzatiile de durere, suferință și disconfort sunt traduse și trăite direct în corp. Marele avantaj este că putem asculta ce ne spune corpul despre propria bunăstare, prin semnalele de alarmă trase, si putem lua din timp măsuri care sa ne readuca echilibrul”.

Cum putem trata bolile psihosomatice?

Cel care suferă de o boală psihosomatică și merge în profunzimea ființei sale pentru a afla cauzele bolii respective, descoperă inevitabil cum obiceiurile zilnice, modul de a gândi și de a acționa au o influență majoră asupra apariției acestor boli. Anxietatea pe care o generează problemele de familie, stresul de la locul de muncă, educația copiilor, preocuparea pentru starea de sănătate și bunăstarea celor apropiați sunt factori care influențează în mod direct apariția bolilor psihosomatice.

“Se pare, deci, că ceea ce lipseşte ca trăsătură din viaţa psihosomaticului ar fi echilibrul, în orice fel de context. Chiar şi stilul de viaţă este adesea dezechilibrat, psihosomaticii fiind fie de un activism şi o ambiţie şi dorinţă de afirmare foarte puternice, si adesea perfectionism, fie cuprinși de apatie, cu tendinţe nostalgice şi de abandon. Nivelul emoțional și cel spiritual au un rol crucial în menținerea echilibrului în organism. Dacă microbii sunt respinsi de sistemul imunitar cu tratamentul potrivit, sentimentele provin din interior, unde nu avem atat de multe mijloace de apărare – pentru ca suntem singuri cu noi însine și pentru ca educația pe care o primim e adesea limitată în zona emoțională”, explică psihologul Angela Nuțu.


Vizionare placuta

Iti plac articolele Garbo?
Sigur o sa iti placa si pagina noastra de Facebook :)
Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Când suntem supărați, durerea fizică se amplifică.