14 Septembrie 2018 publicat în Lifestyle 157 share-uri

Tradiții, obiceiuri și semnificații ale uneia dintre cele mai vechi și importante sărbători creștine:

Pe 14 septembrie, în luna lui Răpciune (septembrie), în calendarul creștin este consemnată o sărbătoare mare și importanță cunoscută sub numele de Înălțarea Sfintei Cruci. În popor, acestei zile speciale i se mai spune și Ziua Crucii și există numeroase tradiții și obiceiuri legate de aceasta străveche sărbătoare, cea mai veche dintre sărbătorile închinate lemnului sfânt. Iată câteva dintre cele mai cunoscute dintre acestea:

14 septembrie - Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci: Tradiții și Obiceiuri

În primul rând, trebuie să știm că această sărbătoare face trimitere la istoria crucii și la descoperirea lemnului sfânt pe care a fost răstignit Iisus Hristos. În anul 335, pe 14 septembrie, episcopul Macarie al Ierusalimului a fost cel care a înălțat crucea pe care a fost răstignit Iisus în fața poporului, în semn de cinstire, într-un loc înalt, pentru a fi făcută cunoscută lumii întregi. Mai târziu, în anul 629, în anii împăratului Heraclius I, Sfânta cruce a fost recuperată de la perși și depusă în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Mai mult, modul în care a fost descoperită Sfânta Cruce a dat naștere mai multor legende și povestiri ce vizează aflarea ei. Astfel, se crede că împărătească Elena, mama lui Constantin cel Mare, a fost cea care a poruncit să se caute crucea pe care a fost răstignit Iisus, pe Golgota fiind descoperite 3 cruci.

Pentru a afla care a fost crucea Mântuitorului și care au fost crucile celor doi tâlhari menționați în Biblie, răstigniți odată cu Iisus pe muntele Golgota, se spune că episcopul Macarie a cerut ca cele 3 cruci să atingă trupul unei femei care tocmai murise. O minune mare s-a întâmplat însă. În momentul în care a fost atinsă de crucea pe care a fost răstignit Iisus, femeia și-a revenit la viață și a trăit cât să spună și să ducă minunea mai departe.

În amintirea patimilor pe care le-a suferit Iisus, conform tradiției, această sărbătoare se ține postind, de preferință prin post negru, considerat post aspru, dacă nu aveți probleme de sănătate. Se crede că cei care reușesc să țină post în ziua de astăzi vor fi feriți de boli ale trupului și ale sufletului.

În biserici, în timpul slujbei, la sate, credincioșii aduc cu ei ulcele noi, de toarta cărora se leagă câte un fir de ață roșie, iar deasupra se amplasează câte un colac. Aceste oale de lut sunt umplute cu miere și lapte și după sfârșitul slujbei se dau de pomană celor nevoiași, de sufletul celor care nu mai sunt printre noi.

Ziua Sfintei Cruci este asociată în tradiția populară și cu o simbolistică vegetală și faunistică. Ea coincide totodată și cu debutul unui nou ciclu al naturii, sfârșitul verii și începutul toamnei. În calendarul popular această zi este cunoscută și sub numele de Carstovul Viilor în zonele unde se cultivă viță de vie, reprezentând momentul propice pentru a începe culesul viilor.

Nu uitați totodată un alt obicei extrem de important! Cei care culeg viile trebuie să lase pe butuci câțiva struguri din ultima tufă de viță de vie, drept ofrandă și hrana păsărilor cerului, pentru ca viile să rodească și anul următor.

Totodată, acestei zile I se mai spune și Ziua Șarpelui, în popor existând credința că începând cu această zi șerpii și alte târâtoare încep să se retragă în pământ, hibernând până în primăvară. Înainte de a face acest lucru încă, unele legende populare menționează că șerpii se strâng toți laolaltă, se încolăcesc și dau viața unei pietre nestemate ce are proprietăți vindecătoare.

În credința populară, șerpii sunt ființe care au un rol benefic în protejarea gospodăriilor și a curților și nu este îngăduit a fi uciși în această zi sfântă. Cel care săvârșește acest gest îl supăra pe Dumnezeu.

Tot în această zi este momentul prielnic pentru a se strânge ultimele plante de leac (năvalnic, micșunele, boz etc) care sunt duse la biserică, împreună cu buchetele de flori de toamnă și busuoic, pentru a fi sfințite și așezate la icoane și cruci. După sfârșitul slujbei, credincioșii duc aceste plante în casele lor pentru a-i feri de rele și nenorociri și a le proteja casa și familia.

Citește continuarea pe pagina următoare >>>>

Foto int: Andrei Metelev /Shutterstock


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri