Sufletul cere mai devreme sau mai târziu acele lucruri după care tânjește și de care are nevoie.

Au mai trecut și alții înaintea mea pe aici și îmi spuneam că e doar o formă de sclifoseală, o fiță de moment și nu chiar o zguduială zdravănă dată de viață ca să te pună pe drumul care îți e cel mai potrivit. Nu știu exact ce e, însă când vine, țineți-vă bine!

Se va termina la un moment dat, e clar! Fie că faci tu ceva sau te ajută cineva sau pur și simplu providența. Se termină totul, rău sau bine. Important e să ai rabdare cu tine, cu ce e. Asta pot spune până acum. Suișuri și coborâșuri, hurducăieli. Mai colorezi o carte, mai citești un rând din dezvoltare personală- ajungi la concluzia că toate sunt inepții; apoi te duci singur pe dealuri, pe câmpii, în natură... parcă e puțin mai bine… dar nu, ai senzația că toți sunt fericiți când te întorci în real life. E ca și cum la tine plouă și furtuni, la ei soare și curcubee.

Vrei să pleci departe, să o iei de la 0 să nu mai cunoști pe nimeni din cei apropiați, să fugi, să stai doar tu cu tine. Cum se cheamă nebunia asta?!

Poate că avem cu toții un gram de nebunie în noi. Folosită echilibrat te propulsează, lăsată de izbeliște te nenorocește!

Sufletul cere mai devreme sau mai târziu ce are nevoie și dacă nu îi dai, ai cam sfleclit-o, că te îndoaie de nu te vezi până nu îi faci pe plac!

* Un articol de Alexandra Șerban, viatanevindeca

Foto homepage: Aleshyn_Andrei /Shutterstock


Vizionare placuta

Iti plac articolele Garbo?
Sigur o sa iti placa si pagina noastra de Facebook :)
Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Când spui că nu mai vrei....