Full la Victoriei

12:02, 25 Februarie 2013 publicat în Lifestyle18 share-uri

Ma invarteam de vreo 45 de minute, cautand o terasa. Dana ma suna si ma tot intreba unde sunt. La naiba! Era full la ora aia! Ii repetasem si eu sa vina mai repede, ca am ceva sa ii spun, insa nu ma auzea bine.

Ma invarteam de vreo 45 de minute, cautand o terasa. Dana ma suna si ma tot intreba unde sunt. La naiba! Era full la ora aia! Ii repetasem si eu sa vina mai repede, ca am ceva sa ii spun, insa nu ma auzea bine. Cica nu avea semnal la metrou. Intr-un final, a sosit si ne-am indreptat spre terasa din stanga, vis-à-vis de muzeu. Nu stiu ce avea in ziua aia ca vorbea tot timpul. M-a scos din minti cand, dupa ce am trecut pe langa un tip, m-a strans de mana si mi-a zis.

- Wow, ai vazut cum se uita tipul ala la tine?!

Si a ras. Nu stiu de ce a ras. M-am oprit si m-am uitat fix la ea.

- Te astept de o ora jumate. Timp in care m-am invartit pe aici si nu am gasit nicio masa libera. Ti-am tot zis ca am vesti. Si nu, nu ma marit si nici nu sunt gravida. Tipii se uita fix tot timpul. Unii chiar se holbeaza, dar ce conteaza asta? So, putem merge acum?

La terasa de la Victoriei nu am avut loc. Ne-am dus, in schimb, la terasa de langa. Cam de fite asa, dar nu aveam ce face. Dana a inceput sa imi povesteasca cum fusese in Dubai, dupa care a scos din geanta o plasuta pe care scria Burj Al Arab. Imi adusese o camila argintata, “de televizor”, a zis ea si a inceput sa rada, si o esarfa corai, brodata pe margini.

Mi-a parut rau pentru cum ma purtasem. Dana este cea mai buna prietena a mea. Suntem amandoua la fel de ciudate. Si amandoua Porc in Zodiacul Chinezesc. Odata, am ras pe chestia asta. Am zis ca ne-om incadra in categoria “porcusor de Guineea”. Dupa care ne-am razgandit. Ala e animal de companie, iar pe noi nu ne-a luat inca nimeni, asa ca suntem doar “ordinary pigs”, cum ne place noua sa spunem.

De-abia apoi, m-a intrebat care sunt vestile.

- Toate contractele mele s-au incheiat. De azi sunt unemployed freelancer. Si, am fost si la doctor. Nu e bine. Injectie de 12 milioane. Pana luni.

A amutit. As fi vrut sa zica ceva, dar Dana nu e omul vorbelor. De fapt, asta imi place. Vorbeste putin si bine. Acum, totusi, as fi vrut sa zica ceva.

Am mai stat un timp, mi-am terminat berea si am plecat. Am traversat inspre terasa de la Victoriei. Am trecut pe langa doi tipi. Unul din ei, inalt, cu o geanta de umar dreptunghiulara s-a uitat fix la mine si mi-a zambit.

Altfel. Mi-a zambit altfel.

Dana mergea in spatele meu. Nu s-a putut abtine, m-a strans de mana si mi-a zis.

- Wow, tipu ala chiar ti-a zambit!

O povestire de MARINA R.

Foto homepage: Shutterstock


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri