Dragobetele, sarbatoarea speciala a iubirii. Traditii, obiceiuri si superstitii de dragoste!

Iubim in fiecare zi, iubim si de Dragobete. Iubim romaneste. Astazi este sarbatoarea autohtona a iubirii, sarbatoarea Dragobetelor. Va invitam sa patrundem in tainele acestei sarbatori, sa-i aflam semnificatiile si simbolurile, traditiile, superstitiile si obiceiurile. Sunt multe si frumoase. Merita sa le promovam si sa le facem cunoscute, merita sa le dam mai departe. (Foto fr si main: Lel4nd)

Logodnic al pasarilor, Cap al primaverii, “nas” al cerurilor. Cine este misteriosul Dragobete?

Avand radacini slave, sarbatoarea Dragobetelor coincide cu sarbatoarea ortodoxa a Aflarii Capului Sfantului Ioan Botezatorul. Sarbatoarea are in centru o figura mitologica a legendelor traditionale romaneste, un Dragobete tanar si inzestrat, precum Eros sau Cupidon, cu puteri si functii deosebite in ale iubirii. Dragobete, cunoscut in traditia populara si sub numele de “Cap de primavara” sau “Logodnicul pasarilor”, este considerat a fi “nasul” cerurilor, el oficiind logodna animalelor in bolta cereasca. Totodata, Dragobetele este perceput ca un protector al celor indragostiti sau al celor care doresc sa isi gaseasca perechea. (Foto: Sxc.hu)

Acest semizeu autohton al tineretii si al iubirii fara de varsta este imaginat ca strabatand muntii alaturi de baba Dochia si purtand numele de Dragomir. Alteori, se spune despre el ca s-a intrupat in fiu al babei Dochia, avand prin contrast cu aceasta, o personalitate pozitiva, benefica pentru cei din jur. Alteori, conform altor legende, Dragobetele se suprapune cu figura unui alt tanar frumos, Navalnicul, ce avea reputatia de a lua mintile fetelor tinere. Navalnicul a fost transformat de Maica Domnului intr-o planta ce i-a pastrat numele.

Despre semnificatia de odinioara si dintotdeauna a sarbatorii Dragobetelor ne vorbeste cel mai bine etnograful Ovidiu Focsa pe Wikipedia: “Aceasta sarbatoare marca revigorarea naturii si nu numai, ci si a omului care, cu aceasta ocazie, se primenea. Era o sarbatoare a revigorarii vegetatiei, a vietii in crestere, fiind o sarbatoare strans legata de fertilitate, fecunditate si de renasterea naturii. Odata cu trecerea la anotimpul de primavara durata zilei crestea, in contrapondere cu noaptea care descreste, ca dovada si zilele sunt mai insorite. Se pare ca, in aceasta perioada, pasarile, vegetatia dar si oamenii se puneau in acord cu natura. Era o nunta a naturii, insemnand renasterea acesteia, retrezirea la viata, ceea ce este si semnificatia centrala a sarbatorii”.