Cum reușesc cercetătorii să studieze lupii fără să îi captureze
Programul de monitorizare, inițiat în 2017 de Fundația Conservation Carpathia, se desfășoară în șase fonduri de vânătoare din Munții Făgăraș, Iezer-Păpușa, Leaota și zona Parcului Național Piatra Craiului. Metoda folosită este una non-invazivă: specialiștii colectează din teren probe biologice precum excremente, fire de păr și urină de pe zăpadă, din care extrag ADN-ul.
Prin analiza genetică, echipele pot stabili dacă probele provin de la același animal, pot identifica sexul exemplarelor, pot reconstrui relațiile de rudenie și pot estima teritoriile folosite de fiecare familie. În sezonul 2024–2025 au fost colectate 259 de probe ADN, iar în cei șapte ani de monitorizare, numărul total a ajuns la 1.100. Rata de identificare genetică a crescut până la 68,7%, un nivel comparabil cu cel obținut în studii similare din Europa de Vest și America de Nord. Camerele cu detecție automată completează datele genetice, ajutând cercetătorii să observe mai repede traseele lupilor.
Haitele s-au reorganizat, iar perechile reproducătoare se schimbă frecvent
Una dintre cele mai interesante descoperiri privește organizarea socială a lupilor. Cele șase familii cunoscute din anii anteriori s-au reorganizat, cel puțin temporar, în nouă grupuri mai mici, iar cercetătorii au identificat și exemplare solitare, provenite atât din grupurile cunoscute, cât și din afara zonei monitorizate.
Studiul arată că perechile reproducătoare s-au schimbat aproape anual: dintre cele nouă familii identificate în ultimul sezon, numai una păstrează aceeași pereche din anii anteriori. Specialiștii consideră că această dinamică merită urmărită în continuare, pentru a înțelege cum influențează ea folosirea teritoriilor și creșterea puilor.
Distanțe mari și o populație care cere monitorizare pe termen lung
Lupii pot parcurge în medie aproximativ 20 de kilometri pe zi, iar distanțele totale dintr-un an pot depăși 1.000 de kilometri. Aceste deplasări sunt esențiale pentru schimbul genetic dintre grupuri, iar datele din Carpații Meridionali arată că peisajul este încă suficient de conectat pentru a permite circulația lupilor și întâlnirea dintre familii diferite.
Totuși, densitatea populației a scăzut: de la aproximativ 2,35 lupi la 100 de kilometri pătrați în iarna 2019–2020, la 1,46 lupi la aceeași suprafață în iarna 2024–2025. Cercetătorii nu știu încă dacă schimbarea are cauze naturale sau este provocată de activitatea umană și consideră necesară o monitorizare de cel puțin 10–15 ani pentru a trage concluzii certe.
Povestea lui „Coadă Scurtă” și rolul lupilor în echilibrul pădurilor
Un exemplu remarcabil este cel al unui mascul numit „Coadă Scurtă”, identificat încă din 2022 datorită cozii rupte. A fost recunoscut de 29 de ori prin probe ADN și de 20 de ori prin camere de monitorizare, iar cercetătorii i-au reconstituit traseul din zona Râului Târgului – Lacul Râușor până la lacul Pecineagu, pe Valea Dâmboviței. Acolo formează, din 2022, cea mai longevivă pereche reproducătoare documentată în studiu, pe un teritoriu de aproximativ 250 de kilometri pătrați.
Prin vânarea erbivorelor precum mistrețul, cerbul și căpriorul, lupii contribuie la echilibrul ecosistemelor și la regenerarea pădurilor. În zonele monitorizate, prezența lor pare să limiteze și extinderea șacalului auriu, specie detectată doar de două ori în opt ani. Pentru a preveni conflictele cu crescătorii de animale, în Carpați se folosesc metode tradiționale precum ciobanii, câinii ciobănești din rase locale și țarcurile protejate, iar fundația a compensat pierderile prin donații de oi echivalente celor pierdute.
Un studiu genetic derulat în Carpații Meridionali arată cum s-au reorganizat haitele de lupi, câte exemplare au fost identificate și ce distanțe parcurg acești prădători esențiali pentru echilibrul pădurilor românești.
Câți lupi au fost identificați în sezonul 2024-2025? Cercetătorii au identificat genetic 24 de lupi, 10 femele și 14 masculi, pe o suprafață de aproximativ 1.400 de kilometri pătrați din Carpații Meridionali.
Cum colectează cercetătorii datele fără să captureze animalele? Folosesc o metodă non-invazivă, colectând probe biologice precum excremente, fire de păr și urină de pe zăpadă, din care extrag ADN-ul pentru analiză genetică.
De ce sunt importanți lupii pentru păduri? Prin vânarea erbivorelor precum cerbul și mistrețul, lupii contribuie la reglarea acestor populații și la regenerarea vegetației, menținând echilibrul ecosistemelor forestiere.
Foto: Monika Surzin /Shutterstock
Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi.
Ca redactor,...
Ministerul Educației cercetează sursele birocrației din școli, pentru a ușura munca profesorilor
Ministerul Muncii clarifică drepturile financiare majorate pentru elevii cu CES și handicap
Comisia Europeană cere statelor membre planuri clare de reformă în educație
Olimpiadele naționale vor fi găzduite de universități începând din 2027