Raportul Planeta Vie: Am pierdut 68% din populațiile de vertebrate din fauna sălbatică, în medie, din 1970

12:09, 11 Septembrie 2020 publicat în Green Living

Raportul WWF Planeta Vie demonstrează starea de degradare a naturii. Cauzele includ aceleași tipuri de distrugere a mediului - cum ar fi defrișările, agricultura nesustenabilă și comerțul ilegal cu animale sălbatice - care contribuie la răspândirea virusurilor precum cel care a provocat pandemia COVID-19

Comunicat de presă

Populațiile globale[1] de mamifere, păsări, amfibieni, reptile și pești au suferit, în medie, un declin de două treimi, în mai puțin de jumătate de secol, din cauza acelorași factori care au contribuit la apariția bolilor zoonotice, cum e COVID-19, conform Raportului Planeta Vie 2020, publicat recent de WWF.

Citeste si:
Ora Pământului - 30 martie: acum este momentul să acționăm!
Ora Pământului - 30 martie:...

Indicele Planeta Vie (LPI), furnizat de Societatea Zoologică din Londra (ZSL), arată că aceiași factori despre care se crede că măresc vulnerabilitatea planetei la pandemii - între care  schimbarea utilizării terenului și utilizarea și comerțul faunei sălbatice - sunt și unii dintre factorii determinanți din spatele scăderii medii de 68% a populațiilor globale de specii de vertebrate între 1970 și 2016.

„Raportul Planeta Vie 2020 subliniază modul în care distrugerea accelerată a naturii de către oameni are efecte catastrofale nu numai asupra populațiilor sălbatice, ci și asupra sănătății umane și a tuturor aspectelor vieții noastre”, a declarat Marco Lambertini, director general, WWF International.

Citeste si:
Riscăm să pierdem 500.000 de hectare de pădure!
Riscăm să pierdem 500.000 de...

„Incendiile forestiere devastatoare, criza climatică, pandemia, toate sunt semnale de alarmă prin care natura ne atrage atenția că ne apropiem foarte mult de un punct fără întoarcere. Întrebare este acum, la ce nu vrem să ne mai întoarcem? Pentru că putem să contiuăm să distrugem natura și să pierdem acele elemente de care depinde sănătatea și bunăstarea noastră. Sau, putem să alegem să nu ne mai întoarcem la normalul care nu mai funcționa de zeci de ani. Putem să creăm un nou normal, pentru binele naturii și pentru binele oamenilor”, a adăugat Dr. Orieta Hulea, director WWF-România.

Raportul Planeta Vie 2020 apare la fiecare doi ani (începând cu 1998) și prezintă o imagine de ansamblu cuprinzătoare asupra stării lumii noastre naturale prin LPI,  care urmărește tendințele abundenței globale a faunei sălbatice. Raportul include contribuțiile a peste 125 de experți din întreaga lume, din 61 de universități, ONG-uri și birouri WWF. Raportul arată că principala cauză a scăderii dramatice a populațiilor de specii terestre observată în LPI este pierderea și degradarea habitatului, inclusiv defrișările, determinate de modul în care noi, ca umanitate, producem alimente.

Printre speciile pe cale de dispariție incluse în LPI se numără gorila de câmpie de vest, specie care a înregistrat un declin estimativ de 87% între 1994 și 2015, în Parcul Național Kahuzi-Biega, Republica Democrată Congo, în principal din cauza vânătorii ilegale[2] . Un alt exemplu și mai dramatic este cazul papagalului gri african: în sud-vestul Ghana, populația a scăzut cu până la 99% între 1992 și 2014 din cauza capcanelor folosite pentru comerțul cu păsări sălbatice și din cauza pierderii habitatului[3].

LPI, care a urmărit aproape 21.000 de populații a peste 4.000 de specii de vertebrate între 1970 și 2016, arată, de asemenea, că populațiile de animale sălbatice de apă dulce au suferit un declin de 84% - cel mai puternic declin mediu al populației din orice biom, echivalent cu 4% pe an, din 1970. Un exemplu este populația reproducătoare a sturionului chinez din râul Yangtze din China, care a scăzut cu 97% între 1982 și 2015 din cauza barajelor apărute pe căile sale de migrație[4].

„Existența unor coridoare de migrație care să asigure accesibilitatea sturionilor la locuri de reproducere suficiente și de calitate, dar și a puilor de sturioni la locuri de hrănire, sunt esențiale pentru supraviețuirea acestor specii. Degeaba creionăm alte tipuri de măsuri de conservare dacă sturionii nu pot ajunge și folosi habitatele care le asigură perpetuarea. De aceea, managementul acestor coridoare trebuie să meargă în sensul păstrării celor încă existente și refacerii conectivității longitudinale în orice situație este posibil”, adaugă Cristina Munteanu, Manager proiect ape dulci la WWF-România.

Foto fr si main: By PTSilly /Shutterstock

Citiți continuarea pe pagina următoare >>> 


Vizionare placuta

Articole recomandate

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri